În plină criză a gazului care a erodat din capitalul de simpatie şi a afectat imaginea Rusiei ca partener economic viabil, autorităţile de la Moscova au lansat o adevărată ofensivă diplomatică. Cu numai cîteva zile înaintea unui summit menit a debloca criza gazului, oficialii ruşi se întrec în a da de veste Occidentului cît de grele vor fi negocierile. Şeful diplomaţiei ruse a fost cel mai activ cu o serie de afirmaţii despre strategia politică a ţării sale. În primul rînd Rusia are de gînd să contracareze încercările de divizare a Comunităţii Statelor Independente şi nu va semăna discordie politică şi militară în interiorul organizaţiei. Serghei Lavrov a adăugat că statele CSI nu trebuie să fie folosite ca ostatice ale unor proiecte geopolitice oarecare. Acesta a adăugat, de asemenea, că Rusia nu intenţiona să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei, nici chiar la încheierea conflictului şi era dispusă să discute cu privire la statutul acestora, dar oficialii de la Tbilisi au preferat să continue acţiunile militare. Rusia intenţionează să promoveze o cooperare sub mai multe forme cu Abhazia şi Osetia de Sud şi să ajute aceste ţări să îşi garanteze suveranitatea, a declarat vineri şi preşedintele Dmitri Medvedev. Kremlinul nu şi-a mai ascuns nici îngrijorarea faţă de concentrarea de forţe militare georgiene de-a lungul frontierelor Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Rusia mizează pe faptul că majoritatea ţărilor occidentale nu vor o confruntare cu Rusia. „În ceea ce priveşte politica de reţinere şi perspectivele acesteia, sînt de părere că anul trecut a dat partenerilor noştri occidentali, care au încercat să ducă această politică, suficiente subiecte de reflecţie. Potrivit evaluărilor noastre, cea mai mare parte dintre ţările occidentale, în care se cultivă politica reţinerii, nu doreşte confruntarea. Cred că acestea înţeleg perfect că Rusia duce, astăzi, o politică externă fără confruntări, bazată pe interese clare şi legitime, avînd la bază dreptul internaţional şi regulile economiei de piaţă”, a afirmat Serghei Lavrov. Cu o astfel de premiză nu uimeşte nici oferta ministrului rus al Afacerilor Externe adresată noului preşedinte al SUA, de a reveni la ideea unui scut antirachetă ruso-american-european. „Observăm că preşedintele Obama doreşte o pauză în dosarul antirachetă şi nu din cauza crizei financiare. Doreşte să analizeze proiectul din punctul de vedere al eficienţei şi costurilor”, a explicat Serghei Lavrov.