O nouă navă de război rusească, „Nikolai Filcenkov“, va fi trimisă spre coastele siriene, după ce la bordul ei va fi îmbarcată o încărcătură specială în portul Novorosiisk, de la Marea Neagră, potrivit unei surse militare citate de Interfax. Rusia, ale cărei nave de război şi-au menţinut prezenţa în estul Mediteranei de la izbucnirea crizei siriene, a trimis în zonă, în ultimele zile, multe alte nave, inclusiv nave lansatoare de rachete, distrugătoare, o navă de supraveghere electronică şi două mari nave de debarcare. O sursă militară rusă sublinia miercuri că întărirea acestui dispozitiv îi permite Rusiei să fie capabilă să reacţioneze potrivit evoluţiei situaţiei din Siria, în timp ce perspectiva loviturilor militare americane suscită o puternică opoziţie din partea Moscovei. Serghei Ivanov, actualul şef al administraţiei Kremlinului, care este un apropiat al lui Vladimir Putin şi fost ministru al Apărării, a precizat totuşi că prima misiune a acestor nave este o posibilă evacuare a numeroşi cetăţeni ruşi care trăiesc în Siria. Rusia, principalul susţinător al regimului de la Damasc, căruia îi furnizează arme, a menţinut din epoca sovietică o bază de sprijin pentru flota sa militară în portul Tartus, la 220 km nord-vest de Damasc.

DEZBINARE Participanţii la G20 au rămas, vineri, divizaţi în privinţa crizei siriene, încercând să revină la ordinea de zi a summitului, într-un climat tensionat, în contextul în care SUA au acuzat cu o zi înainte Rusia că „ţine ostatică ONU”. Dineul oficial de joi seara a fost consacrat, în principal, războiului din Siria, fiecare expunând-şi opiniile cu privire la acuzaţiile de utilizare a armelor chimice şi oportunitatea unui atac împotriva regimului de la Damasc, aşa cum îşi doreşte preşedintele american, Barack Obama. „Forţele au fost împărţite aproape într-o manieră egală”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin. O sursă diplomatică de rang înalt a afirmat că discuţiile nu au dus la progrese, subliniind că Vladimir Putin a avut grijă să nu agraveze tensiunile.

Vineri dimineaţă, unii oameni politici, precum secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, făceau încercări de a salva ceea ce se mai poate. Responsabilul ONU s-a întâlnit vineri cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, cu premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, doi reprezentanţi ai taberei favorabile unei intervenţii, precum şi cu cancelarul german, Angela Merkel, care a reafirmat că situaţia din Siria nu poate avea decât o soluţie politică. Angela Merkel i-a cerut lui Ban Ki-moon să furnizeze cât mai repede posibil rezultatele anchetei inspectorilor ONU cu privire la atacul chimic din 21 august. Ban Ki-moon a participat, de asemenea, la o reuniune de lucru cu privire la situaţia umanitară. „Trebuie să avertizez că o acţiune militară slab pregătită ar putea avea consecinţe tragice”, a semnalat secretarul general al ONU, care se opune opţiunii militare. Emisarul ONU pentru Siria, Lakhdar Brahimi, chemat de urgenţă, joi, la Sankt Petersburg pentru a ajuta la pledarea cauzei ONU, a participat, vineri după-amiază, la o masă de lucru cu miniştrii de Externe din G20. O întâlnire importantă în cadrul summitului G20 a fost şi cea dintre preşedintele american, Barack Obama, şi cel chinez, Xi Jinping, a cărui ţară, la fel ca Rusia, blochează, în Consiliul de Securitate al ONU, orice rezoluţie privind o intervenţie militară împotriva Damascului. Preşedintele Parlamentului sirian a îndemnat, vineri, parlamentarii americani să nu autorizeze o intervenţie militară în ţara sa, în condiţiile votului aşteptat în Congresul SUA începând de luni, 9 septembrie.

ÎNŢEPĂTURI NEPROTOCOLARE În noaptea de joi spre vineri, preşedintele rus şi premierul britanic au abordat criza siriană într-o întâlnire bilaterală. David Cameron declarase joi că există noi dovezi de utilizare a armelor chimice în Siria. Rusia ar fi catalogat Marea Britanie drept „doar o insulă mică, nimeni nu-i dă atenţie”, joi seara, relatează Daily Mail online. Potrivit publicaţiei britanice, într-un atac uluitor, Preşedinţia rusă a ironizat mărimea şi influenţa Marii Britanii, lăudându-se că oligarhii sovietici au cumpărat Chelsea. Însă oficialii ruşi au dezminţit imediat afirmaţiile, atribuite lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus. Cu toate acestea, incidentul de la summit-ul G20 relevă tensiuni demne de Războiul Rece. Inclusiv locurile la masă în cadrul discuţiilor au fost modificate, scrie Daily Mail online, astfel încât preşedinţii american şi rus să stea cât mai departe unul de celălalt.

NATO NU INTERVINE ÎN SIRIA Alianţa Nord-Atlantică nu îşi va spori rolul în conflictul sirian, în afară de a oferi o platformă de dezbatere pentru statele sale membre şi a lucra în vederea apărării Turciei, a anunţat, vineri, un purtător de cuvânt al NATO. Şase baterii de rachete Patriot sunt în prezent operaţionale în sudul Turciei, apărând circa 3,5 milioane de persoane împotriva unor eventuale atacuri cu rachete, conform unui comunicat publicat pe site-ul NATO. Această desfăşurare de forţe este pur defensivă şi reprezintă o demonstraţie concretă a solidarităţii şi hotărârii Alianţei.

INTERESE PERSONALE Senatorii americani din comisia de politică externă care au aprobat, în urmă cu două zile, rezoluţia ce autorizează folosirea forţei militare în Siria au primit, de câteva ori, mai multe contribuţii din partea companiilor din domeniul industriei militare decât cei care au votat împotriva acestui document, arată o analiză prezentată vineri de site-ul OpenSecrets.org, care a prezentat informaţia obţinută de Centrul pentru Politică Responsabilă, un grup independent care analizează finanţarea politicienilor din SUA şi efectele acesteia asupra alegerilor şi deciziilor luate. Potrivit sursei citate, cei zece senatori care au aprobat rezoluţia au primit, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2012, donaţii în medie de 72.850 dolari din partea companiilor din industria militară sau a lobby-iştilor lor. Cei care au votat împotriva rezoluţiei au primit, în aceeaşi perioadă, în medie 39.770 dolari. Senatorul republican de Arizona, John McCain, care a pledat pentru ca SUA să furnizeze armament sau să ofere instruire opozanţilor preşedintelui Bashar Al-Assad, a adunat cele mai mari contribuţii din acest sector. Potrivit sursei, McCain a primit 176.300 dolari sub formă de donaţii din industria militară, fiind urmat de democraţii Dick Durbin din Illinois (127.350 dolari), Timothy Kaine din Virginia (127.350 dolari) şi Ben Cardin din Maryland (80.550 dolari). Dintre cei care s-au opus autorizării date lui Obama, republicanul John Barrasso, din Wyoming, a adunat cei mai mulţi bani de la cei care activează în industria militară, 86.500 dolari, urmat de Marco Rubio, cu 62.700 dolari.

ABANDON ŞCOLAR Aproape două milioane de copii s-au văzut obligaţi să abandoneze şcoala primară în Siria, iar jumătate au fugit în ţări vecine, unde, de asemenea, nu merg la şcoală, a semnalat, vineri, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). În întreaga ţară, aproape 3.000 de şcoli sunt total sau parţial distruse şi circa 930 sunt folosite pentru a adăposti persoane evacuate. Şcolile care funcţionează nu au capacitatea de a-i primi pe copiii evacuaţi. Provinciile siriene Idleb şi Alep sunt cele mai afectate, cu 1.200 de şcoli distruse şi cu o creştere a abandonului şcolar de 30% şi, respectiv, 23%. Pentru a facilita educaţia acestor copii, UNICEF intenţionează să lanseze în această lună, împreună cu Ministerul Educaţiei din Siria, un program de învăţământ care le va permite celor 400.000 de copii care trăiesc în zonele de conflict să continue să înveţe. UNICEF a instalat în ţară 70 dintre cele 300 de săli de clasă prefabricate pe care le trimite în Siria, a început să distribuie unui număr de peste un milion de copii rucsacuri şi material şcolar şi recrutează noi profesori. Totuşi, UNICEF avertizează că este nevoie de 20 de milioane de dolari în plus, pentru a tipări şi distribui opt milioane de manuale şi a reabilita infrastructurile şcolare din ţară. UNICEF facilitează, de asemenea, accesul la şcoală pentru cei aproape un milion de copii care trăiesc în taberele de refugiaţi din ţările vecine. În Iordania, două treimi dintre cei 150.000 de copii sirieni nu au posibilitatea de a merge la şcoală, dintre care 30.000 trăiesc în tabăra de refugiaţi Zaatari. În Irak, nouă din zece copii sirieni nu au acces la şcoală; în Kurdistanul irakian, care în ultimele săptămâni a primit circa 50.000 de noi refugiaţi, dintre care jumătate sunt copii, se amenajează spaţii care să servească drept săli de clasă.