Mii de tineri s-au adunat, ieri, în faţa clădirii fostei ambasade a Statelor Unite din capitala iraniană şi au scandat lozinci antiamericane şi antievreieşti. Iranienii marchează, astfel, 27 de ani de la criza care a debutat cu o luare de ostatici la sediul reprezentanţei diplomatice. În 1979, studenţii revoluţionari au luat cu asalt clădirea, au luat ostatici 52 de diplomaţi americani, pe care i-au ţinut sechestraţi peste 400 de zile. Acţiunea a fost începutul Revoluţiei Islamice în Iran. Pe de altă parte, armata iraniană a continuat, ieri, pentru a treia zi, seria de exerciţii de forţă. Au fost lansate mai multe rachete capabile să doboare avioane sau vehicule ale inamicului. Aceste manevre belicoase se produc pe fondul discuţiilor de la Consiliul de Securitate al ONU pe marginea impunerii unor sancţiuni Iranului, pentru că această ţară refuză să înceteze programul de îmbogăţire a uraniului.
Rusia va fi de acord cu impunerea de sancţiuni ONU împotriva Iranului, dacă acestea vor fi limitate la o anumită perioadă de timp şi se va cădea de acord asupra unui mecanism de ridicare a lor, a declarat, sîmbătă, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Rusia a propus, vineri, amendamente extinse, menite să tempereze şi să scurteze termenii proiectului de rezoluţie propus de liderii europeni, care vizează impunerea de sancţiuni dure împotriva Iranului, din cauza ambiţiilor nucleare ale acestuia. Rusia a argumentat că proiectul european merge mult mai departe decît fusese convenit cu Moscova. Serghei Lavrov afirmase anterior că rezoluţia ar trebui să se concentreze pe domenii considerate problematice de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, cum ar fi îmbogăţirea uraniului, procesarea chimică şi reactoarele cu apă grea. China şi Rusia se opun proiectului de rezoluţie redactat de ţările europene, pe care Statele Unite doresc de asemenea să-l amendeze. Acesta prevede interzicerea exporturilor de echipamente, tehnologie şi bani pentru programele nucleare şi balistice ale Teheranului.
Rusia construieşte un reactor nuclear în valoare de 800 de milioane de dolari la Bushehr, în sud-vestul Iranului, despre care afirmă că respectă tratatele internaţionale de neproliferare nucleară, aflate în vigoare. Reactorul va fi dat în funcţiune la sfîrşitul anului viitor. Proiectul de rezoluţie redactat de liderii europeni exclude Bushehr de la aplicarea sancţiunilor, dar cere Rusiei să se supună verificărilor unei comisii a Consiliului de Securitate, cu privire la livrările de materiale care pot fi folosite pentru fabricarea armelor atomice. Serghei Lavrov a afirmat însă că termenii rezoluţiei nu sînt pe placul Rusiei.