Oficialii ruşi au promis că vor amplasa rachete Iskander în regiunea Kaliningrad în cazul în care nu va ajunge la un acord cu SUA în privinţa instalării scutului american antirachetă. „Dacă nu putem ajunge la un acord în această privinţă, ştiţi care sînt consecinţele. Ce am menţionat în discursul către naţiune rămîne de actualitate”, a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea Summit-ului G8, organizat în oraşul italian L\'Aquila. Acesta afirmase în luna noiembrie că Rusia ar putea instala rachete cu rază scurtă de acţiune Iskander la Kaliningrad pentru a neutraliza ameninţarea pe care o reprezintă pentru Rusia scutul antirachetă american. Preşedintele rus s-a declarat îngrijorat că administraţia preşedintelui Obama a decis să reexamineze proiectul instalării unor elemente ale scutului antirachetă în Europa Centrală în loc să îl anuleze. „Scutul american antirachetă poate fi avariat şi nu apără ţările împotriva unor eventuale ameninţări”, a declarat Dmitri Medvedev, subliniind că „radarele instalate de americani pentru a-l face să funcţioneze acoperă într-o mare măsură spaţiul Federaţiei Ruse”.

Acest scut este orientat împotriva ţărilor precum Iranul, ale căror arme sînt considerate un pericol de oficialii de la Washington. Administraţia Obama a declarat că ar putea revizui undele dispoziţii ale desfăşurării acestui scut în Cehia şi în Polonia, decise de precedenta administraţie Bush. Preşedinţii Obama şi Medvedev au însărcinat, luni, experţi din ţările lor să facă o analiză comună a riscurilor balistice actuale, pentru a încerca să rezolve diferendul.

La nemulţumirea provocată de scutul american anti-rachetă se adaugă şi dorinţa SUA de a avea baze militare în Kîrgîzstan. Disputa neoficială cu SUA, pare să fie deocamdată cîştigată de Rusia după ce autorităţile de kîrghize au decis să permită deschiderea celei de-a doua baze militare ruse şi cedarea uzinei de armament în schimbul unui credit de două miliarde de dolari acordat de oficialii de la Moscova în luna februarie. Baza militară va funcţiona în cadrul Organizaţiei Tratatului pentru Securitatea Colectivă (ODKB), o alianţă militară dominată de Rusia şi din care fac parte alte şase state foste sovietice, Kîrgîzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Belarus şi Armenia. O sursă guvernamentală kirghiză anunţase joi că Rusia ceruse deschiderea acestei baze, după ce Kîrgîzstanul a decis în luna iunie menţinerea bazei militare americane de la Manas. Preşedintele kîrgîz Kurmanbek Bakiev anunţase închiderea bazei de la Manas în momentul în care Rusia acorda ţării sale un credit de două miliarde de dolari. Rusia şi Kîrgîzstanul dezminţiseră că între cele două decizii ar fi existat vreo legătură. În baza unui nou acord americano-kirghiz, chiria plătită autorităţilor de la Bişkek pentru utilizarea bazei de la Manas a fost triplată la 60 de milioane de dolari, la care se adaugă peste 110 milioane de dolari de ajutoare economice acordate pentru sprijinirea luptei împotriva terorismului şi a celei contra traficului de droguri. Baza, situată la aeroportul Bişkek, este considerată de acum înainte centru de tranzit, iar preşedintele Bakiev a semnat, marţi, un decret în acest sens.