Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, CFE, va fi din nou aplicat, dacă se renunţă la desfăşurarea scutului american antirachetă la frontierele Rusiei, a spus, ieri, reprezentantul rus la NATO, Dmitri Rogozin. Tratatul CFE a fost semnat în 1990, de cele 16 ţări NATO şi şase membre ale Pactului de la Varşovia şi a intrat în vigoare în 1992. Tratatul stabileşte plafoane egale pentru fiecare dintre blocurile foste rivale, în domeniul a cinci categorii de armamente convenţionale - tancuri, vehicule armate, artilerie, elicoptere de asalt, avioane de luptă. Tratatul a jucat un rol crucial în stabilizarea regiunii după destrămarea Uniunii Sovietice şi a blocului comunist din Europa de Est. Cu timpul, documentul a devenit irelevant şi depăşit, din cauza modificărilor din domeniul militar şi ale mediului politic. Textul a fost actualizat în 1999, la Istanbul, dar statele NATO au refuzat ratificarea lui, invocând menţinerea trupelor ruse în Georgia şi Transnistria. Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE în decembrie 2007, sub pretextul îngrijorării legate de expansiunea spre est a NATO, al scutului american antirachetă din Europa şi al refuzului membrilor NATO de a ratifica documentul. Moscova a spus că îşi va relua participarea la CFE, dacă NATO ratifică tratatul modificat. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Victoria Nuland, a declarat săptămâna trecută că Washingtonul a anunţat că îşi limitează cooperarea cu Rusia şi va înceta să se mai achite de unele obligaţii ce îi reveneau în virtutea prevederilor CFE. Dmitri Rogozin se va duce, în ianuarie, în China şi Iran, pentru a discuta despre scutul american antirachetă din Europa de Est.

DECLARAŢIA LUI MEDVEDEV, ANALIZATĂ Recenta declaraţie a preşedintelui rus pe tema scutului antirachetă va fi pe agenda reuniunii ministeriale a Consiliului Rusia-NATO de la Bruxeles, la 8 decembrie, a anunţat, ieri, Dmitri Rogozin. Dmitri Medvedev a ameninţat săptămâna trecută că va desfăşura, în vestul şi sudul Rusiei, sisteme ofensive moderne, care să garanteze distrugerea instalaţiilor europene ale scutului, dacă SUA continuă desfăşurarea. Rusia ar avea în vedere instalarea de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad.

TESTARE AMÂNATĂ Rusia a amânat testarea rachetei balistice Bulava, ce ar fi trebuit să se desfăşoare ieri, a anunţat o sursă din Ministerul rus al Apărării. Data testului nu a fost încă stabilită, a spus sursa, precizând că manevrele au fost amânate dun cauza condiţiilor meteo nefavorabile din Marea Albă. Racheta urma să fie lansată de pe submarinul strategic Iuri Dolgoruki. Ar fi fost al 18-lea test cu rachetă Bulava la care procedează Rusia. În ciuda numeroaselor eşecuri, care, oficial, sunt puse pe seama defectelor de fabricaţie, armata rusă insistă că racheta Bulava va fi principala armă a următoarei generaţii de submarine strategice. Racheta Bulava (SS-NX-30) poate fi echipată cu până la zece focoase şi are o rază de acţiune de peste 8.000 de kilometri. Este o rachetă în trei trepte, destinată echipării submarinelor nucleare din clasa Borei. Primul astfel de submarin al Rusiei, Iuri Dolgoruki, care recent a încheiat testările în Marea Albă, ar urma să intre în serviciul marinei militare ruse în viitorul apropiat, depinzând de rezultatul testelor cu rachetă Bulava.