În cazul în care conflictul din Libia va lua amploare şi dată fiind poziţia Rusiei, care nu este deloc de acord cu intervenţia armată a forţelor aliate, ţara noastră ar fi prinsă la mijloc, între marile puteri ale lumii. Nostradamus a prevăzut acest scenariu sumbru, după cum susţin cei care i-au interpretat catrenele. Izbucnirea conflictului din Libia ar putea avea consecinţe nefaste asupra României. Nostradamus a prezis că Rusia ar urma să atace România, în cazul începerii celui de-al Treilea Razboi Mondial, aşa cum se preconizează a fi ceea ce se întâmplă acum în Libia, scrie secretele-sistemului.blogspot.com. Catrenul “Amas s\'approche venant d\'Esclavonie / L\'Olestant vieux cite ruinera / Fort desolee vera sa Romainie / Puis la grand flamme estaindre ne saura” face referire la atacarea României de către Rusia. Expresia “d\'Esclavonie” arată că este vorba despre Rusia, în timp ce “Romainie” indică Romania, deşi mulţi dintre cei care au interpretat catrenul au spus iniţial că ar fi vorba de Italia. Ultimul vers, referitor la efectul politic şi militar al acestui atac al Rusiei, e cel care i-a făcut pe specialişti să remarce că este vorba despre România: “Puis la grand flamme estaindre ne saura” (Astfel, flăcările marelui război nemaiputând fi oprite). În cazul în care Rusia ar declara război Europei Occidentale, lucru care nu este exclus, este mult mai probabil ca România, membră NATO, să fie atacată înaintea Italiei, aflându-ne la graniţa cu slavii. Conform interpretării catrenului, după izbucnirea unui razboi în Orientul Mijlociu (Libia), Iranul şi aliatele sale arabe vor ataca Egiptul şi Turcia. Rusia decide că acesta e momentul potrivit pentru a ataca Occidentul, care se implică în acest conflict. Prima victimă ar urma să fie România, care a stârnit nemulţumirea Moscovei cu baza militară americană de la Kogălniceanu, dar şi cu scutul antirachetă.

Rusia cere încetarea imediată a focului în Libia. Rusia a făcut apel, ieri, la încetarea imediată a focului în Libia şi la începerea negocierilor politice, iar SUA au dat asigurări că, în scurt timp, coaliţia internaţională va încheia faza activă a operaţiunilor. Declaraţiile au fost făcute de miniştrii rus şi american ai Apărării, Anatoli Serdiukov şi Robert Gates, la întâlnirea pe care au avut-o ieri, la Moscova. ”Din păcate, ultimele evenimente arată că în această ţară au început lupte reale, au fost afectate obiective civile, au murit oameni paşnici. Acest lucru nu trebuia permis. Am transmis poziţia noastră colegilor americani”, a spus Anatoli Serdiukov. El a reafirmat că ”Rusia s-a aliniat solicitărilor de a pune capăt violenţelor împotriva populaţiei paşnice”. Liderul de la Kremlin a afirmat luni că rezoluţia Consiliului de Securitate ONU privind iniţierea unei operaţiuni militare în Libia reflectă poziţia Rusiei, dar nu în totalitate. Moscova nu şi-a utilizat dreptul de veto pentru a bloca intervenţia militară în Libia. Secretarul american al Apărării a spus că operaţiunile militare împotriva regimului Gaddafi se vor încheia peste câteva zile. Şeful Pentagonului a declarat că viitorul Libiei depinde în totalitate de poporul libian, care trebuie să ia singur deciziile şi a dat asigurări că forţele coaliţiei vor face tot posibilul pentru a evita victimele în rândul civililor.

“Intervenţia militară a puterilor occidentale în Libia nu trebuie să transforme ţara africană într-un nou Irak”, a avertizat, ieri, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. “Mai mult, participarea NATO la aceste atacuri nu trebuie să servească la redistribuirea bogăţiilor şi resurselor libiene”, a subliniat premierul turc. Erdogan a făcut o comparaţie între operaţiunea internaţională din Libia şi invazia din Irak, din 2003, remarcând că, “în cei opt ani de la începutul intervenţiei împotriva lui Saddam Hussein, în Irak a fost distrusă o civilizaţie şi au murit peste un milion de oameni”. Erdogan a insistat că Turcia nu va participa la operaţiunile din Libia ca o forţă de război şi a menţionat că a discutat acest lucru cu preşedintele SUA.

Prima pierdere a coaliţiei. Un avion F-15 Eagle al forţelor aeriene americane s-a prăbuşit în Libia, din cauza unei defecţiuni mecanice, într-o zonă controlată de rebeli. Informaţia a fost anunţată ieri de US African Command, care a precizat că prăbuşirea avionului nu a fost provocată de o acţiune ostilă. Cei doi piloţi s-au catapultat şi au suferit doar răni uşoare. Avionul, care staţiona în mod obişnuit la baza Lakenheath din Marea Britanie, a decolat pentru această misiune de la baza aeriană italiană Aviano. Aceasta este prima pierdere recunoscută oficial a unui avion al coaliţiei în Libia. SUA au mobilizat, în cadrul operaţiunii din Libia, trei bombardiere B-2, invizibile pe radar, precum şi avioane de vânătoare de tip F-15 şi F-16.

Bombardamentele continuă. Coaliţia internaţională, în frunte cu SUA, Franţa şi Marea Britanie, a bombardat, luni, oraşul Sebha (750 kilometri sud de Tripoli), fief al tribului Guededfa al colonelului Muammar Gaddafi. “Începând de sâmbătă, coaliţia inamică a efectuat raiduri aeriene şi a bombardat Tripoli, Zuara, Misrata, Sirt şi Sebha, vizând mai ales aeroporturile. Sebha a fost bombardat astăzi”, a anunţat un oficial al lui Gaddafi. El a afirmat că raidurile coaliţiei au atins, luni, un mic port de pescuit, la 27 de kilometri vest de Tripoli. El a adăugat că aceste atacuri au făcut numeroase victime printre civili, mai ales la aeroportul civil de la Sirt, oraşul natal al lui Gaddafi, la 600 de kilometri de capitală. Cel puţin 40 de persoane au fost ucise luni şi peste 300 rănite de tiruri ale forţelor fidele liderului libian, la Misrata, au declarat anterior un purtător de cuvânt al rebelilor şi o sursă medicală din oraş.

Bombardamentele coaliţiei internaţionale şi luptele dintre forţele liderului libian şi rebeli continuă în Libia, în timp ce dezbaterea cu privire la finalitatea şi mandatul operaţiunii desfăşurate la iniţiativa SUA, Franţei şi Marii Britanii devine tot mai intensă. “Dacă nu se întâmplă nimic neobişnuit, vom putea vedea o micşorare a frecvenţei atacurilor. Am văzut deja, între prima noapte de atacuri cu rachete Tomahawk şi a doua, o diminuare importantă”, a declarat şeful coaliţiei, generalul american Carter Ham. “Extinderea zonei de interdicţie aeriană de la o frontieră la cealaltă (de la cea egipteană la cea tunisiană) ar trebui să ne permită o mare libertate de mişcare”, a continuat el. Mai mulţi oficiali de rang înalt au dat asigurări că forţele coaliţiei nu încearcă să îl vizeze direct pe colonelul Gaddafi. Premierul britanic, David Cameron, nu a ascuns faptul că el crede că “Libia trebuie să se debaraseze de Gaddafi”, subliniind că poporul libian este cel care trebuie să îşi aleagă propriul viitor.

Disensiuni în coaliţie. În cadrul coaliţiei la care participă UE, Franţa, Marea Britanie, Italia, Belgia, Danemarca, Grecia şi Spania au apărut disensiuni cu privire la comanda operaţiunii, pe care mai multe ţări vor să o încredinţeze NATO. În prezent, operaţiunile coaliţiei sunt naţionale şi coordonate de cartierul general american de la Ramstein (vestul Germaniei) şi Neapole (sudul Italiei). “NATO va juca un rol în noua fază militară în Libia”, a afirmat Obama, adăugând că “începutul acestei faze este o problemă de zile, nu de săptămâni”. Premierul italian a cerut să se transfere NATO comanda operaţiunii. Dar Parisul crede că dacă NATO conduce intervenţia, ţările arabe nu vor mai vrea să se ralieze sau, mai rău, vor denunţa această operaţiune. Norvegia a declarat că avioanele trimise luni nu îşi vor începe misiunea decât sub comanda NATO. Consiliul de Securitate ONU va organiza, mâine, o reuniune pentru a dezbate situaţia din Libia. Occidentalii s-au concentrat pe participarea arabă la această coaliţie, dar numai Qatarul s-a implicat cu adevărat în operaţiune, Emiratele Arabe Unite precizând că rolul lor se va limita la ajutor umanitar. Colonelul Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani, se confruntă, din 15 februarie, cu o revoltă soldată cu sute de morţi şi care a determinat 300.000 de persoane să fugă din ţară.

Jirinovski vrea Nobelul lui Obama. Liderul Partidului Liberal-Democrat rus, Vladimir Jirinovski, a propus Comitetului Nobel să-i retragă preşedintelui american Premiul Nobel pentru Pace, în contextul intervenţiei militare a coaliţiei internaţionale în Libia. În opinia lui Jirinovski, cunoscut pentru declaraţiile sale extravagante, Nobelul pentru Pace nu corespunde acţiunilor SUA în Libia. Barack Obama a primit premiul Nobel pentru Pace în 2009, pentru contribuţia sa la neproliferarea armelor nucleare în lume.

Costul primei zile de atac. Prima zi de atacuri lansate de SUA împotriva Libiei a costat peste 100 de milioane de dolari, dar până la urmă, contribuţia SUA la Zorii Odiseei ar putea trece de un miliard, a estimat revista americană “National Journal”. În prima zi a atacurilor, trupele conduse de SUA au lansat în total de 112 rachete Tomahawk, care costă fiecare între un milion şi 1,5 milioane de dolari, ceea ce înseamnă cel puţin între 112 şi 168 milioane de dolari pentru prima zi a operaţiunii. Senatorul american Richard Lugar, republicanul cu cel mai înalt rang în Comisia pentru Relaţii Externe a Camerei Superioare a Congresului, a remarcat că Legislativul SUA trebuie să fie consultat în legătură cu acest nou război, care va fi o operaţiune extrem de costisitoare, chiar şi într-o formă limitată. Un membru al miliţiei lui Gaddafi capturat în Zitan a spus că sunt plătiţi 600 de dirhami (aproape 350 de euro) pentru fiecare cadavru adus la Tripoli.

Discuţii la NATO. NATO a validat planurile întocmite de militarii săi pentru a contribui la zona de interdicţie aeriană în Libia, fără a decide încă, în acest stadiu, să le pună în aplicare, a anunţat, ieri, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, la finalul unei reuniuni a reprezentanţilor celor 28 de state NATO. Rasmussen a confirmat că aliaţii au aprobat executarea planurilor militare prevăzute de NATO şi deja validate pentru o altă misiune, respectiv controlul embargo-ului asupra armelor cu destinaţia Libia. “În acest scop, comandantul suprem al operaţiunilor noastre, amiralul James Stravridis, va mobiliza navele şi avioanele NATO în Mediterana centrală”, a explicat el. Operaţiunile lor vor fi desfăşurate \"în coordonare strânsă cu navigaţia comercială şi organizaţiile regionale. Şi contribuţiile partenerilor NATO la această sarcină comună vor fi binevenite, a precizat Rasmussen. NATO are ca parteneri în regiune ţări din Maghreb, Egiptul, Israelul şi Iordania, precum şi ţările arabe din Golf.