Rusia va construi în Serbia un centru logistic umanitar, pentru a răspunde unor catastrofe naturale şi tehnologice, dar acesta ar putea pune probleme României sau Bulgariei, apreciază Jamestown Foundation, într-un comentariu publicat în pagina sa electronică. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu şi vicepreşedintele sîrb şi ministru al Afacerilor Interne, Iviţa Dacici, au semnat un acord cu potenţiale implicaţii militare. Semnat în prezenţa preşedinţilor rus, Dmitri Medvedev şi sîrb, Boris Tadici, acordul prevede crearea unui centru logistic ce va fi localizat lîngă oraşul Nis din sud-estul Serbiei. Ambele părţi vor ca acest centru logistic să se transforme într-o operaţiune amplă, care să deservească întreaga regiune balcanică, în prevenirea dezastrelor şi combaterea consecinţelor acestora, scrie Jamestown Foundation.

Viitorul centru rusesc din Serbia este, probabil, cel mai important rezultat al vizitei preşedintelui rus în această ţară, la 20 octombrie. Intenţia de a-l construi are şanse mai mari de materializare decît cea privind implicarea sîrbă în proiectul South Stream al Gazprom, asupra căreia a fost de asemenea semnat un acord în timpul vizitei lui Medvedev. Guvernul din Serbia continuă să răsplătească Rusia pentru sprijinul său în legătură cu Kosovo, potrivit Jamestown Foundation. Acordul bizar al Serbiei cu Rusia este primul de acest fel, comentează organizaţia americană. Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă este unul complet militarizat, iar acordul permite mobilizarea pe termen lung de personal militar rus, elicoptere şi provizii cu multiple întrebuinţări în Serbia, folosind aeroportul de lîngă Nis. Acest centru logistic al Rusiei pare să fie o reacţie simbolică faţă de baza americană Bondsteel, de partea cealaltă a graniţei, în Kosovo. Oraşul Nis se află la o distanţă aproape egală de graniţa Serbiei cu Bulgaria şi respectiv Kosovo. El este situat în apropierea unei enclave locuite de albanezi pe teritoriul sîrb, lîngă Kosovo, numită Presevo Valley. Într-o situaţie de criză, Rusia ar putea pune probleme României, Bulgariei sau altor ţări, prin cererea de a survola spaţiul aerian al acestor state, pentru a aproviziona centrul de la Nis. O situaţie similară a apărut în 1999, cînd România, Bulgaria şi Ungaria, bazîndu-se pe sprijinul SUA şi al NATO, au refuzat cererea Moscovei de a acorda permisiune de zbor avioanelor ruseşti, cu scopul de a trimite noi provizii în Serbia.

Tacticile Moscovei sînt menite să prelungească o situaţie ambiguă în Kosovo, să tensioneze relaţia pe această temă dintre Serbia, pe de o parte şi SUA şi UE pe de altă parte, să menţină disfuncţionalitatea Bosniei-Herţegovina, pentru a-i împiedica evoluţia către UE şi NATO şi să încurajeze naţionalismul sîrb orientat spre trecut, ca un instrument al Rusiei, alături de cele economice, de a concura împotriva Occidentului în Balcani, conchide Jamestown Foundation, în comentariul său.