Rusia va trimite două nave în estul Mediteranei, pentru a-şi întări prezenţa navală, din cauza situaţiei binecunoscute din zonă, a relatat, ieri, agenţia Interfax, făcând referire la criza din Siria. O sursă din Statul Major al forţelor armate ruse a declarat că o navă antisubmarin şi un lansator de rachete se vor adăuga, în următoarele zile, flotei ruse deja prezente în regiune.

Rusia a cerut ieri ca inspecţiile ONU pentru clarificarea presupusei folosiri a armelor chimice în Siria să se extindă şi în alte locuri din această ţară unde, potrivit autorităţilor de la Damasc, opozanţii regimului preşedintelui Bashar al-Assad ar fi folosit un astfel de armament. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Aleksandr Lukaşevici, a declarat că autorităţile siriene şi ONU au fost de acord cu posibilitatea ca inspecţiile să dureze mai mult, dacă este necesar, lucru cerut în prezent de Damasc. În acelaşi timp, Rusia insistă ca propriul său raport privind folosirea armelor chimice în această ţară arabă să fie luat în considerare de Consiliul de Securitate al ONU, la momentul luării unei decizii privitoare la Siria. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a anunţat ieri că inspectorii vor comunica primele rezultate ale cercetărilor numai după părăsirea teritoriului sirian, mâine dimineaţă.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au convenit ieri, în timpul unei discuţii telefonice, asupra necesităţii ca raportul inspectorilor ONU privind presupusa folosire a armelor chimice în Siria să fie studiat în Consiliul de Securitate, a anunţat Kremlinul. Siria nu va fi atacată înainte de summit-ul G-20 care va avea loc pe 5-6 septembrie, la Sankt Petersburg, au afirmat experţi ruşi, care consideră că „retorica unor ţări occidentale pare, pentru moment, mai degrabă un joc de muşchi”, a relatat, ieri, agenţia RIA Novosti.

OBAMA NU S-A DECIS Preşedintele SUA a declarat miercuri că nu a luat încă o decizie asupra reacţiei americane la utilizarea armelor chimice în Siria, dar că ea ar fi destinată să descurajeze regimul să le folosească din nou. Asigurând că ţara sa a tras concluzia că responsabilitatea aparţine Guvernului Bashar al-Assad în atacul chimic mortal de săptămâna trecută, din apropiere de Damasc, Obama a respins implicarea directă a ţării sale în războiul civil sirian. În timpul weekendului, în timp ce ieşeau la iveală detaliile atacului care ar fi făcut sute de morţi, SUA au înăsprit considerabil tonul împotriva Siriei, astfel că o intervenţie armată, cu tiruri de rachete de croazieră contra echipamentelor sau simbolurilor puterii lui Bashar al-Assad, pare acum probabilă, pe termen scurt. Cu toate acestea, Obama a respins ideea unei intervenţii americane destinate să sprijine rebeliunea, în timp ce puterea siriană se confruntă cu o revoltă populară declanşată în 2011. Aceasta s-a militarizat şi a degenerat într-un război civil ce a făcut peste 100.000 de morţi, potrivit ONU. „Un angajament militar direct al SUA în războiul civil nu ar fi benefic situaţiei de pe teren. Ideea de bază a reacţiei SUA şi aliaţilor lor ar fi ca Guvernul sirian să primească un mesaj suficient de puternic că ar fi mai bine să nu încerce din nou”, a spus Obama.

Totuşi, SUA mobilizează un distrugător suplimentar în apropierea coastelor siriene, ridicând temporar la cinci numărul navelor echipate cu rachete de croazieră în Mediterana de Est. „USS Stout“ este în Marea Mediterană şi se îndreaptă spre est, a declarat un oficial. Această navă militară ar urma să ia locul „USS Mahan“, însă ambele nave vor rămâne mobilizate în largul coastelor siriene, împreună cu alte trei distrugătoare, pentru o perioadă de timp nedeterminată.

LONDRA AMÂNĂ RĂSPUNSUL Marea Britanie şi-a schimbat poziţia asupra Siriei, miercuri, declarând că trebuie să vadă rezultatele misiunii inspectorilor de arme chimice, prezentate Consiliului de Securitate al ONU, înainte de a răspunde militar şi că Parlamentul britanic ar trebui să voteze în această chestiune de două ori. Marea Britanie a refuzat anterior să spună dacă ar aştepta un raport al ONU înainte de a lansa o acţiune militară şi a sugerat că Parlamentul său ar trebui să obţină doar un vot asupra unei acţiuni militare. Dar secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut mai mult timp pentru ca inspectorii să-şi finalizeze munca, Rusia a declarat că este prematură întocmirea unei rezoluţii la ONU, iar liderul Partidului Laburist britanic, de opoziţie, Ed Miliband, a spus clar că partidul său vrea dovezi sigure că Guvernul sirian a folosit arme chimice, precum şi un al doilea vot parlamentar.

Ieri dimineaţă, şase avioane de vânătoare din cadrul forţelor aeriene regale au fost trimise în Cipru, ca măsură de precauţie în vederea protejării intereselor britanice, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.

OPOZIŢIE GERMANĂ 58% dintre germani se declară împotriva unei intervenţii militare în Siria, potrivit unui sondaj publicat ieri. Doar 33% dintre persoanele intervievate de postul de televiziune public ZDF consideră că puterile occidentale ar trebui să lovească Siria, în timp ce 9% nu au nicio opinie, conform acestui sondaj Politbarometer, realizat după presupusul atac chimic din 21 august. În cazul unei intervenţii sub comandament american, 41% dintre participanţii la sondaj susţin că Germania ar trebui să acorde intervenţiei un sprijin financiar şi material. Guvernul german a afirmat la începutul acestei săptămâni că va sprijini o eventuală acţiune a comunităţii internaţionale, dacă va fi confirmată folosirea armelor chimice în Siria. Constituţia germană prevede că o eventuală acţiune militară în afara graniţelor necesită aprobarea Parlamentului, sub care se află controlul armatei. Sondajul Politbarometer a fost realizat prin telefon, pe un eşantion de 1.348 de persoane, în perioada 26-28 august.

„Riposta militară pregătită de occidentali la presupusul atac chimic comis de regimul de la Damasc este complicat de construit”, a declarat, ieri, un purtător de cuvânt al Guvernului francez.

ALTE VICTIME Ambasadorul sirian la ONU, Bashar Jaafari, a declarat miercuri că zeci de militari sirieni au inhalat gaze toxice şi a cerut ONU să ancheteze „aceste noi incidente odioase”. Jaafari i-a cerut secretarului general al ONU să prelungească misiunea echipei de experţi ONU. Şase militari sirieni au fost ucişi ieri într-un atentat cu maşină-capcană, urmat de ciocniri, în regiunea Damasc, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Mai la nord, zece persoane, printre care şase femei şi doi copii, au fost ucise în bombardamentele armatei asupra oraşului Ariha din provinicia Idleb. La Raqa, un atentat cu maşină-capcană s-a soldat ieri dimineaţă cu şase morţi, printre care copii şi femei. Un prim atentat similar comis în zori, în apropierea clădirii Siguranţei de Stat, nu s-a soldat cu victime.

CARLA DEL PONTE NU CREDE ÎN VINOVĂŢIA LUI AL-ASSAD Carla del Ponte, membru al Comisiei ONU pentru anchetarea posibilelor încălcări ale drepturilor omului în Siria, a declarat la 28 august că, potrivit relatărilor martorilor oculari şi ale celor răniţi în urma atacului cu arme chimice din 21 august, gazul sarin a fost utilizat de combatanţi ai opoziţiei. Cu toate acestea, SUA şi aliaţii lor continuă să afirme că deţin alte informaţii. Acestea se bazează, potrivit mass-media americane, pe interceptarea unor discuţii telefonice ale conducerii siriene. Potrivit expertului militar rus Dmitri Litovkin, „interceptarea radio nu poate constitui o dovadă imbatabilă privind utilizarea de arme chimice. Cu mult mai important este să deţii mostre şi semne concrete privind intoxicarea cu un anumit gaz. Însă este nevoie de aceasta dacă vrei să afli adevărul. Pentru americani, însă, cel mai important este să doboare regimul Assad”. Desigur, Washingtonul neagă vehement acest lucru, afirmă „Izvestia”, care informează că reprezentantul Casei Albe, Jay Carney, a declarat că „scopul posibilului atac nu este doborârea regimului Assad; pentru americani, cel mai important este să reacţioneze la încălcarea normelor internaţionale şi drepturilor sirienilor”.

Această schimbare din tonalitatea SUA este explicată de experţi prin dorinţa Washingtonului de a se putea justifica în faţa comunităţii internaţionale şi a propriilor cetăţeni. „Obama a venit la putere cu promisiunea că SUA nu vor desfăşura operaţiuni militare fără permisiunea ONU şi vor renunţa la politica lui George W. Bush. În final, se dovedeşte că o operaţiune este urmată de alta”, constată expertul în problemele SUA din cadrul fondului pentru dezvoltarea societăţii civile din Rusia, Maxim Minaev. „Experienţa americană în Iugoslavia, Irak şi Libia este interpretată de mulţi din întreaga lume drept un amestec armat în scopul schimbării conducerii unor alte ţări şi stabilirii unor regimuri loiale SUA”, subliniază şeful consiliului pentru politică externă şi de apărare din Rusia, Fiodor Lukianov. El aminteşte că, şi în timpul operaţiunii din Libia, NATO şi SUA au afirmat până în ultimul moment că nu-l vânează pe Muammar Gaddafi, ci doar oferă sprijin adversarilor lui. La acea vreme, acţiunile militare ale aliaţilor au dus la uciderea liderului libian. Potrivit lui Lukianov, ca şi atunci, şi de această dată, Washingtonul nu se va mulţumi cu alt rezultat decât înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad. Promisiunile conform cărora atacul armat va fi unul punctual, îndreptat exclusiv asupra unor obiective şi baze, nu înseamnă câtuşi de puţin că vor deveni ţinte doar obiectivele militare.

În timp ce politicienii fac schimb de declaraţii, indicii indirecte atestă că atacul asupra Siriei ar putea începe deja în viitoarele zile. După ce au apărut zvonuri neconfirmate că pe lista obiectivelor care ar putea deveni ţinte a fost inclus şi palatul prezidenţial din Damasc, a început să se vorbească despre faptul că Bashar al-Assad şi-ar fi mutat familia şi o parte dintre reprezentanţii puterii la Teheran.

Românii aflaţi în Siria sunt sfătuiţi de Ministerul Afacerilor Externe, printr-o atenţionare postată pe site-ul instituţiei, să părăsească această ţară cât mai curând posibil, prin mijloacele de transport încă operaţionale. ”În acţiunea de reprimare, forţele guvernamentale utilizează inclusiv armament greu şi aviaţie militară. Pe fondul deteriorării accelerate a situaţiei, pe linie de securitate, există temeri legate de posibilitatea declanşării unor violenţe extreme, de amploare mai mare decât cele care au avut loc la Homs, Hama şi Alep”, se arată în comunicat.

Conform deciziei Consiliului UE din iulie 2012 privind trecerea companiei de stat Syrian Airlines pe lista de sancţiuni a UE, singurele rute de evacuare ale cetăţenilor români din Siria sunt cele terestre, spre statele vecine, în primul rând spre Liban, apoi spre Iordania şi Turcia. La această oră nu mai există nicio cursă directă către România.