Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus joi, la o conferinţă de presă susţinută la Moscova, că la negocierile ulterioare cu SUA referitoare la apărarea antirachetă ar trebui să se alăture şi reprezentanţii europeni. Preşedintele american, Barack Obama, a anunţat la 17 septembrie că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în Europa de Est, promovat de predecesorul său George W. Bush. Obama a dat asigurări că noul sistem de apărare antirachetă va fi mai amplu decît precedentul, precizînd că programul balistic iranian rămîne o ameninţare. În aceeaşi zi, secretarul american al Apărării, Robert Gates, a precizat că SUA nu renunţă la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa, ci intenţionează să le instaleze în nordul şi sudul Europei. Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antirachetă promovat de fostul preşedinte american, care prevedea instalarea de rachete interceptoare în Polonia şi a unui radar în Cehia, considerîndu-l drept o ameninţare la adresa securităţii sale.

Moscova a salutat decizia SUA de a renunţa la scutul din Cehia şi Polonia, anunţînd că este dispusă să discute detaliat propunerile SUA privind cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Decizia Rusiei de a nu mai amplasa rachete Iskander în regiunea Kaliningrad este definitivă, a declarat purtătoarea de cuvînt a preşedinţiei ruse, Natalia Timakova. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat într-o conferinţă de presă organizată după summit-ul de la Pittsburgh că Rusia nu va mai trimite sistemele de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad, în urma deciziei luate de SUA de a nu mai amplasa scutul antirachetă în Polonia şi Cehia.

Rusia şi NATO analizează ameninţările comune la adresa securităţii

Statele membre NATO şi Rusia, care au renunţat pentru moment la diferendele lor, au decis miercuri să înceapă reflecţia pe tema naturii ameninţărilor comune ce le afectează securitatea, a declarat ambasadorul rus Dmitri Rogozin. Cei 29 de ambasadori reuniţi la sediul NATO, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, au convenit să discute din nou pe această temă la 5 noiembrie, cu ocazia următoarei sesiuni, a precizat Rogozin. “Trebuie să punem capăt diplomaţiei megafonului şi să evaluăm ameninţările faţă de civilizaţia noastră”, a continuat Rogozin. Ambasadorii au discutat de asemenea despre situaţia politică din Afganistan după alegerile din august, a afirmat un diplomat din cadrul NATO. Rogozin a declarat că subiectul fierbinte al Georgiei, cauza întreruperii relaţiilor timp de mai multe luni între Moscova şi NATO, nu a fost abordat în cadrul şedinţei, calificată drept ”foarte pozitivă şi pragmatică”, de către diplomat.

Rusia şi NATO poartă discuţii privind instalarea la Bruxelles a unui reprezentant al serviciilor de informaţii ruse (FSB), în vederea intensificării cooperării antiteroriste, au declarat, joi, surse diplomatice. Un oficial NATO a confirmat că “nu există o opoziţie de principiu în ceea ce priveşte desemnarea unui reprezentant al FSB”, afirmînd însă că “aranjamentele privind acest post sînt în curs de stabilire”. După tensiunile provocate de războiul ruso-georgian din august 2008 şi cele determinate de proiectul american antirachetă din Europa, relansarea coooperării dintre Moscova şi Occident a fost subiect central al ultimelor reuniuni ale ambasadorilor NATO şi Rusiei.