Consiliul rus de Securitate şi-a anunţat, în urma reuniunii de luni, intenţia de a adopta o nouă doctrină militară în replică la consolidarea forţelor militare din ţările NATO, care au drept scop apărarea intereselor lor politice şi economice. "Alianţele militare se consolidează, mai ales NATO. Forţele armate sînt încă folosite ca un instrument principal pentru urmărirea a diverse interese economice şi politice ale ţărilor occidentale", afirmă Consiliul rus de Securitate, fără a preciza dacă Rusia doreşte să acţioneze în aceeaşi manieră sau dacă va adopta o politică diferită.

Doctrina militară actuală a Rusiei este în vigoare din 2000. Sub imboldul preşedintelui Putin, Rusia încearcă să revină în prim-plan pe scena internaţională şi pledează pentru o "lume multipolară", ca să contrabalanseze puterea americană, în care autorităţile de la Moscova ar juca un rol principal. În luna februarie, Vladimir Putin a criticat "unilateralismul" Statelor Unite, acuzate că îşi "depăşesc frontierele naţionale în toate domeniile şi că au creat o situaţie în care nimeni nu se mai simte în siguranţă". Aceste declaraţii au fost făcute în contextul polemicii cu privire la amplasarea în Europa a scutului american antirachetă, proiect ce îngrijorează Rusia.

Statele Unite au subliniat în mai multe ocazii că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci este destinat protejării de atacuri venite din ţări precum Iran sau Coreea de Nord. Rusia a ameninţat că îşi va relua producţia de rachete cu rază medie de acţiune, dacă elemente ale scutului american antirachetă sînt amplasate în Europa şi că va considera rachetele americane drept ţinte potenţiale. De altfel, generalul Igor Hvorov, comandant în aviaţia strategică, a continuat seria de declaraţii populiste. Acesta consideră că bombardierele ruseşti sînt capabile să distrugă elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa. Generalul Hvorov a mai declarat că aviaţia rusă va fi echipată în cursul acestui an cu două bombardiere strategice modernizate Tu-160. La sfîrşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, acestea avioane modernizate vor participa la un exerciţiu de lansare de bombe.

În ultima vreme, a mai apărut un motiv de îngrijorare pentru autorităţile de la Moscova şi anume declaraţiile, fie şi ipotetice, despre amplasarea unui radar antirachetă în Caucaz. Ambasadorul american la Praga, Richard Graber, a ţinut să asigure că, în prezent, Statele Unite intenţionează să instaleze scutul antirachetă doar în Europa Centrală, respectiv în Cehia şi Polonia. Diplomatul a explicat că directorul Agenţiei Americane pentru Apărare Antirachetă, Henry Obering, s-a referit la ipoteza construirii unui radar în Caucaz numai din punct de vedere teoretic. În mod paradoxal, Rusia a criticat ferm intenţia Statelor Unite de amplasare a scutului american antirachetă în Europa, dar a reacţionat cu calm faţă de planul similar din Caucaz.