Premierul rus, Vladimir Putin, este mai influent decît succesorul său la preşedinţie, Dmitri Medvedev, arată un sondaj publicat vineri de Centrul Independent Levada. O treime dintre ruşi, circa 34%, susţine că puterea reală îi aparţine lui Putin, faţă de 20% cîţi erau de această părere în februarie 2008, potrivit unui sondaj realizat între 20 şi 23 februarie, asupra unui eşantion reprezentativ de 1.600 de persoane. În opinia a 96% dintre ruşi, Putin şi-a păstrat influenţa asupra vieţii politice din Rusia, după plecarea sa de la Kremlin, în mai anul trecut. Numai 12% dintre repondenţi sînt de părere că preşedintele Medvedev conduce ţara, faţă de 23% cîţi credeau acest lucru în urmă cu un an. Circa jumătate dintre ruşi cred că puterea este împărţită în părţi egale între cei doi, faţă de 41% cîţi împărtăşeau această părere în februarie 2008. Putin, care nu a putut candida la alegerile prezidenţiale din martie 2008, după ce a deţinut două mandate succesive, între 2000 şi 2008, l-a desemnat pe succesorul său la sfîrşitul lui 2007, care a fost ales cu sprijinul acestuia. El a devenit premier, păstrînd astfel atribuţii importante în conducerea statului.

Din păcate, cei doi lideri nu par să mai fie tot timpul de acord. Vladimir Putin s-a declarat optimist în ceea ce priveşte efectele măsurilor anticriză adoptate, la o săptămînă după ce preşedintele Dmitri Medvedev criticase lentoarea cu care sînt acestea puse în aplicare. “Măsurile anticriză pe care le-am luat funcţionează deja. Stabilitatea sistemului bancar este asigurată, ceea ce înseamnă că au fost puse bazele pentru reluarea acordării creditelor în sectorul real al economiei”, a spus Putin, salutînd şi stabilitatea sectorului petrolier. Companiile ruse suferă de mai multe luni de absenţa aproape totală a lichidităţilor disponibile în sistemul financiar, în timp ce economia se confruntă cu o încetinire bruscă a ritmului de creştere, în special din cauza scăderii preţului materiilor prime, printre care petrolul. În acest context, Banca Centrală Rusă a fost nevoită să înceapă, în luna noiembrie, un proces de depreciere progresivă dar importantă a rublei, care şi-a pierdut peste o treime din valoare faţă de dolar. Putin a felicitat Banca Centrală Rusă pentru acţiunile sale, considerînd că “au permis adaptarea blîndă a actorilor economici la noile condiţii de pe piaţă”. Însă, puterea rusă este divizată asupra acestei deprecieri. Unele voci afirmă că riscă să provoace o accelerare a inflaţiei, deoarece o mare parte din produsele de consum curent sînt importate. “Previziunile Ministerului Economiei privind o inflaţie de 13%-14% sînt realiste, dar există riscul să fie mai importantă, este posibil să fie şi de 15%”, a avertizat, vineri, Arkadi Dvorkovici, consilier economic al preşedintelui Medvedev.

De asemenea, Putin a avertizat că această criză mondială va dura şi că vremurile se anunţă dificile pentru Rusia. “Criza nu şi-a atins apogeul”, le-a spus premierul rus responsabililor din partidul Rusia Unită al cărui preşedinte este. “Eforturile marilor puteri nu aduc rezultate vizibile, iar această situaţie va dura mult timp. Amploarea crizei este prea mare”, a adăugat premierul rus, precizînd că “Rusia se va confrunta cu un an dificil, dar nu catastrofal”. În acest context, Putin a avertizat opoziţia în legătură cu tentaţia de a organizaţia manifestaţii neautorizate, care ar reprezenta “acţiuni egoiste”. Mitingurile criticilor regimului nu sînt tolerate cu uşurinţă de autorităţi, iar uneori sînt dispersate violent. “Statul şi societatea au dreptul să reacţioneze şi să se apere în mod potrivit şi nu există niciun motiv de ruşine sau de teamă”, a spus el. Oficalii ruşi au dat asigurări mult timp că această criză nu va afecta prea mult Rusia, însă Putin a admis în luna noiembrie că ţara sa se confruntă cu aceleaşi provocări ca restul lumii. Preşedintele rus a fost în general mai pesimist decât premierul în ceea ce priveşte starea economiei. Pe de altă parte, şeful Guvernului este responsabil direct de măsurile anticriză.