Sprijinul pentru preşedintele şi prim-ministrul Rusiei a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii şapte ani, potrivit a trei sondaje naţionale publicate ieri, de cotidianul economic ”Vedomosti”, în condiţiile în care incendiile devastează ţara de aproape două luni. Potrivit RIA Novosti, rezultatele sondajelor sunt deosebit de surprinzătoare, pentru că ele nu şi-au propus să ia în calcul reacţia oamenilor la o presupusă proastă administrare a crizei incendiilor şi chestionarele nu au conţinut, prin urmare, întrebări despre acest subiect. Un sondaj efectuat de centrul de cercetare a opiniei publice VTsIOM arată că încrederea în preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a scăzut de la 44% în ianuarie la 39% în august, în timp ce încrederea în premierul Vladimir Putin a scăzut de la 53% la 47% în aceeaşi perioadă. Un alt sondaj, realizat de Fundaţia Opinia Publică (FOM), arată o descreştere cu 10% a încrederii în preşedinte, de la 62% în ianuarie la 52% la 1 august. Încrederea în Putin a scăzut cu 8%, potrivit aceluiaşi sondaj. Un alt chestionar, realizat de Centrul Levada, arată doar o scădere uşoară a popularităţii lui Medvedev şi Putin - numai un procent în cazul lui Medvedev şi respectiv o scădere cu patru procente în cazul lui Putin. Nu există un motiv evident pentru schimbarea atitudinii populaţiei faţă de politicieni, scrie ”Vedomosti”, citând o sursă de la Kremlin. Sursa spune că partidul Rusia Unită, aflat la conducere, este îngrijorat de această tendinţă şi de tulburările sociale pe care le-ar putea cauza. Rata popularităţii lui Putin şi Medvedev ar putea scădea la 40% în următoarele şase luni, a declarat sociologul rus Leonti Bizov. El spune că ”există o oboseală din ce în ce mai mare care caracterizează popularitatea lui Putin, iar dacă ar fi luată în calcul şi reacţia Guvernului la criza incendiilor, ratele de popularitate ale celor doi lideri ar descreşte dramatic”. Preşedintele FOM, Aleksandr Oslon, a spus că scăderea popularităţii se poate explica prin valul persistent de căldură din Rusia Centrală, care a înăsprit temperamentul multor ruşi. Incendiile, provocate de temperaturile deosebit de mari care se înregistrează în Rusia Centrală, au afectat grav economia rusă, ale cărei pierderi au fost estimate pe termen scurt la 15 miliarde de dolari. Consilierul preşedintelui rus, Glev Pavlovski, a declarat că incendiile au luat prin surprinderea autorităţile ruse, deşi ar fi putut fi folosite în avantajul lor.

Autorităţile de la Moscova au decis să trimită în vacanţă, în Ucraina şi în Bulgaria, peste 1.500 de persoane în vârstă şi aproximativ 10.000 de copii, din cauza căldurii şi a poluării aerului în urma incendiilor, a anunţat, ieri, primarul Moscovei, Iuri Lujkov, la o întrevedere cu premierul Vladimir Putin. Guvernul rus afirmă că bilanţul oficial al deceselor cauzate de incendii în întreaga ţară este de 54. Canicula şi fumul de la Moscova au dus însă la o dublare a mortalităţii în capitala rusă, unde 700 de decese sunt înregistrate zilnic, faţă de 360-380 în mod obişnuit. De altfel, doi militari şi-au pierdut viaţa, luni, în lupta împotriva incediilor din jurul centrului nuclear Sarov, unde se fabrică arme nucleare. Autorităţile locale au anunţat luni că au decretat starea de urgenţă în apropierea complexului Maiak din regiunea Celiabinsk, Urali, la 2.000 de kilometri de estul Moscovei, un imens centru de stocare a deşeurilor nucleare. Pe de altă parte, testele cu rachete Iskander şi alte armamente fabricate la Kolomna, la 113 kilometri sud-est de Moscova, au fost suspendate din cauza incendiilor care fac ravagii în această zonă, a anunţat , ieri, constructorul. ”De la începutul secetei, am suspendat testele şi în prezent nu putem, evident, să le continuăm, deoarece există un risc important de incedii”, a declarat directorul biroului de construcţie KBM, Valeri Kaşin.

O echipă de salvare americană specializată în situaţii de urgenţă a sosit, luni, la Moscova, pentru a da o mână de ajutor autorităţilor ruse ce luptă cu focuri de pădure gigantice, a anunţat Washingtonul. Echipa americană a ţinut primele sale întâlniri cu experţii ruşi ai luptei antiincendii, pentru a evalua mijloacele de a ajuta autorităţile de la Moscova, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley. Aceste întâlniri urmează unei convorbiri telefonice purtate vineri între secretarul de Stat american, Hillary Clinton şi omologul său rus, Serghei Lavrov, în timpul căreia SUA au oferit ajutorul Rusiei pentru a lupta contra acestor incendii. Crowley a indicat printre altele că Departamentul de Stat este pe punctul de a evalua cererea, formulată de ambasada sa la Moscova, de a evacua copiii şi pe alţi membri ai familiilor personalului diplomatic american care sunt în prezent incomodaţi de fumul ce planează asupra capitalei ruse.

Ambasada României în Federaţia Rusă nu a primit solicitări de asistenţă consulară de la cetăţeni români aflaţi la Moscova, în contextul creşterii poluării aerului, a informat Ministerul de Externe. Potrivit datelor pe care le deţine MAE, în capitala Federaţiei Ruse, în afara personalului diplomatic, se află circa 70 de cetăţeni români.