● Accesul sporit în regiune va crea noi provocări ● Miniştrii Afacerilor Externe din cele cinci ţări riverane Oceanului Arctic s-au întâlnit luni, la Quebec, pentru a încerca să consolideze cooperarea în această regiune imensă, teatrul unor tensiuni în legătură cu exploatarea potenţială a resurselor sale naturale. Reprezentanţii din Canada, Danemarca, SUA, Norvegia şi Rusia au purtat discuţii privind unele temeri în legătură cu perturbarea echilibrului ecologic al vastei întinderi glaciare, din cauza traficului maritim şi a prospecţiilor petroliere. “În timp, un acces sporit în regiune va crea noi oportunităţi şi noi provocări”, a declarat ministrul canadian al Afacerilor Extene, Lawrence Cannon.

● Respectarea echilibrului ecologic fragil ● Fiecare dintre cele cinci ţări arctice are revendicări asupra teritoriului alteia, într-o regiune care ar putea conţine zăcăminte de 90 de miliarde de barili de petrol, potrivit unor estimări. În 2008, acestea şi-au luat angajamentul de a căuta căi de evitare a conflictelor teritoriale şi de conciliere a intereselor lor economice, cu respectarea echilibrului ecologic fragil. Dar, în acelaşi timp, ele au făcut eforturi pentru dezvoltarea potenţialului lor militar în regiune, a dezvăluit un studiu al unui cercetător canadian, Robert Huebert, de la Centrul de Studii Militare şi Strategice din cadrul Universităţii din Calgary. În total, potrivit calculelor acestuia, cele cinci ţări au hotărât construirea a 66 de nave, între care vedete, spărgătoare de gheaţă sau submarine, care pot fi utilizate în cadrul unor operaţiuni militare în Arctic. Canada a anunţat crearea unui port militar şi a unei baze de antrenamente de luptă pe timp de iarnă, sporindu-şi capacităţile de monitorizare în Marele Nord. În pofida acestor lucruri, Cannon a insistat asupra spiritului de cooperare, care prevalează între cei cinci participanţi. Într-adevăr, geologii americani şi canadieni lucrează împreună pentru a trasa hărţi ale fundului oceanului. Rusia şi Canada pun la punct proceduri de cercetare şi de intervenţie pentru salvare pe mare, iar militarii danezi plănuiesc exerciţii comune cu cei din Canada. Pe de altă parte, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a afirmat, cu câteva săptămâni în urmă, că unele ţări arctice, pe care nu le-a numit, ar încerca să scoată ţara sa din cursa explorării resurselor din regiune. De asemenea, mai multe organizaţii neguvernamentale, între care Indigenous Environmental Network, prezentă în SUA şi Canada, Consiliul Canadienilor şi o reţea ecologistă din regiunea Alaska, REDOIL, au publicat o scrisoare deschisă prin care solicită un moratoriu asupra oricărei exploatări a carburanţilor fosili în Arctica.

● Delimitarea platoului continental ● La întâlnirea de luni a fost abordată, de asemenea, delimitarea platoului continental. Convenţia ONU asupra dreptului mării prevede că toate ţările riverane pot revendica funduri marine de până la 200 de mile marine (aproximativ 370 de kilometri) de la coastele lor şi exploata resursele pe care le conţin. Această zonă poate ajunge până la 350 de mile marine (aproximativ 648 de kilometri), dacă se dovedeşte în mod ştiinţific că platoul continental este o prelungire naturală a teritoriului acestor ţări. În opinia Canadei, Strâmtoarea din Nord-Vest se află în apele sale teritoriale, dar SUA o consideră ca făcând parte din apele internaţionale. Totodată, Norvegia şi Rusia îşi dispută o zonă de 176.000 de kilometri pătraţi, în Marea Barents.