Starea de sănătate a lui Abdelbaset al-Megrahi, libianul condamnat la închisoare pe viaţă pentru atentatul de la Lockerbie şi repatriat în august, s-a deteriorat, iar cancerul de care suferă s-a agravat, potrivit unui buletin medical transmis în noaptea de sâmbătă spre duminică. O examinare RMN (radiografie cu rezonanţă magnetică) a arătat o agravare a bolii, a precizat un buletin al Centrului medical din Tripoli, spitalul în care al-Megrahi este îngrijit pentru cancer în fază terminală. Pacientul s-a prezentat sâmbătă la spital, suferind de tuse şi vomă. Acesta suferă, de asemenea, de efecte secundare ale şedinţelor de chimioterapie la care este supus, a adăugat sursa, citând o creştere a greutăţii, a tensiunii arteriale şi a nivelului glicemiei, precum şi o stare de oboseală musculară.

Abdelbaset al-Megrahi, în vârstă de 57 de ani, a fost condamnat pentru implicarea sa în explozia unui avion PanAm în 1988, deasupra satului scoţian Lockerbie. Libianul a fost eliberat la 20 august de către Guvernul scoţian, din motive de sănătate. Afectat de un cancer de prostată în fază terminală, acesta s-a întors imediat în Libia. Eliberarea sa de către autorităţile scoţiene a generat o vie emoţie, în special în SUA, de unde provin majoritatea celor 270 de victime ale atentatului.

Un val de emoţie au stârnit şi onformaţiile potrivit cărora autorul atentatului din 1988 de la Lockerbie, deţinea, la momentul când a fost condamnat, în urmă cu opt ani, suma de 1,8 milioane de lire sterline, echivalentul a două milioane de euro, într-o bancă din Elveţia. Procuratura Generală a Scoţiei a confirmat că a refuzat eliberarea pe cauţiune a lui Abdelbaset Ali Mohmed al-Megrahi în noiembrie 2008 de teamă că va încerca să intre în posesia banilor. Prezenţa unei asemenea sume într-un cont personal pune sub semnul întrebării afirmaţiile Guvernului libian potrivit cărora al-Megrahi ar fi fost un simplu angajat al liniilor aeriene. Dezvăluirea ridică noi întrebări şi cu privire la oportunitatea deciziei Guvernului scoţian de a-l elibera pe atentator, din motive umanitare. Potrivit unor surse apropiate echipei de apărători ai lui al-Megrahi, aceştia aveau cunoştinţă despre existenţa contului bancar şi au avut pregătite mai multe explicaţii înaintea procesului desfăşurat în 2000, în Olanda. Printre acestea figurează şi aceea că libianul a primit banii din partea Companiei Aeriene Libiene, al cărei angajat era, pentru a cumpăra piese pentru avioane prin încălcarea embargo-ului comercial occidental împotriva ţării sale, aflat în vigoare la momentul comiterii atentatului deasupra satului Lockerbie din Scoţia. O altă explicaţie ar fi că a primit aceste fonduri pentru a finanţa tentativa de a include Libia în traseul de raliu Paris - Dakar. Problema acestui cont nu a fost ridicată niciodată de acuzare pentru că a devenit cunoscută prea târziu pentru a mai fi prezentată drept probă în proces. Publicaţia „The Sunday Times” a dezvăluit în luna noiembrie că Abdelbaset al-Megrahi era implicat în achiziţionarea şi dezvoltarea de arme chimice de către Libia, potrivit unor documente furnizate de administraţia americană.