Cea de-a IX-a ediţie a Tîrgului Meşterilor Populari din România s-a deschis, ieri, pe esplanada din faţa Cazinoului din staţiunea Mamaia. Evenimentul devenit tradiţie în oraşul de la malul mării, organizat de Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa şi Muzeul de Artă Populară, reuneşte 200 de familii de meşteri populari din toate zonele etnografice ale ţării, care expun spre vînzare obiecte lucrate manual, după tehnici tradiţionale. Pînă pe data de 22 august, cînd tîrgul se va închide, constănţenii, dar mai ales turiştii români şi străini pot achiziţiona, la preţuri reduse, obiecte lucrate din ceramică, lemn, icoane pictate pe sticlă şi lemn, ouă încondeiate, jucării din lemn, măşti populare, podoabe, costume populare, dar şi produse lucrate din lînă şi textile, chiar şi covoare, carpete sau piese din aramă.

Printre participanţii ediţiei din acest an a amplei manifestări culturale se numără şi Venturia Suciu din judeţul Cluj, o prezenţă constantă la tîrgul organizat în staţiunea Mamaia. Venturia Suciu a expus spre vînzare îngeraşi lucraţi din pănuşele de porumb, dar şi păpuşi îmbrăcate în costume populare româneşti. „Pun în fiecare păpuşă mult suflet şi le lucrez cu foarte mult drag. Mai întîi fac capul, după care mîinile şi aripioarele, iar părul este realizat din mătasea porumbului. Aceşti îngeraşi costă 5 lei, iar păpuşile în costum popular pot fi achiziţionate cu 30 de lei”, a declarat Venturia Suciu.

Familia Dumitru şi Costica Stan din Vîlcea au adus la malul mării produse confecţionate din lemn, de la linguri de decor, tăvi şi boluri, pînă la mese şi scaune, toate confecţionate din lemn de salcie. Costica Stan a precizat că pentru acest meşteşug este nevoie de foarte multă răbdare, pentru că realizarea unui astfel de obiect presupune mai multe etape. „Se ciopleşte lemnul cu o secure, apoi cu o teslă, interiorul se scobeşte cu scoaba, iar exteriorul se lucrează cu barda. Ultima etapă a procesului este aceea de şlefuire, care se realizează cu şmirghelul. Preţurile diferă, în funcţie de produs, de la 2 lei pînă la 800 de lei”, a spus Costica Stan.

Oana Manta din Bucureşti a expus spre vînzare icoane pictate pe lemn sau realizate pe cristal de cuarţ, în foiţă de aur. Tînăra a precizat că a deprins tainele acestei arte încă de la vîrsta de şase ani, în cadrul taberelor de vară organizate de Muzeul Satului, sub sloganul „Vara pe uliţă”, iar după zece ani, a devenit îndrumător.

O prezenţă constantă în cadrul Tîrgului Meşterilor Populari din România o reprezintă şi Ionela Lungu, din Humuleşti, un meşter popular care participă la manifestare cu personajele basmelor lui Creangă, în miniatură. Păpuşile sînt realizate din humă de Humuleşti, sînt pictate manual şi poartă căciuli din lînă tăbăcită de miel. Tuşa Mărioara, Păcală şi Nică sînt cîteva dintre personajele care trezesc amintiri frumoase în rîndul participanţilor şi vizitatorilor.

Toader Busnea din Vîlcea a expus spre vînzare instrumente de suflat, precizînd că fiii săi continuă tradiţia, fiind atît meşteri populari, cît şi solişti instrumentişti. „Fiul meu, Teodor Geani Busnea, a început să cînte la fluier de la o vîrstă foarte fragedă, iar acum, cîntă la 17 instrumente de suflat”, a declarat Toader Busnea.

Vizitatorii tîrgului mai pot achiziţiona podoabe lucrate din mărgele, lumînări parfumate, dar şi piese de ceramică, de uz casnic sau pentru decorul locuinţei. Nu au fost uitaţi nici cei mici, pentru care meşterii populari au adus turtă dulce de diferite forme şi culori. „Noi am încercat să reconstituim un minisat al tradiţiilor din România şi această manifestare de o asemenea amploare nu ar fi putut fi realizată fără ajutorul Primăriei Municipiului Constanţa, care a înţeles importanţa evenimentului şi care a acordat tot sprijinul ca acest tîrg să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a concluzionat directorul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, dr. Maria Magiru.