Gazonul aşternut pe Bulevardul Dacia din Chişinău, pe traseul dintre aeroport şi centrul oraşului, pentru vizita cancelarului Angela Merkel, a fost furat. Potrivit şefului Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi, Eliferii Haruţa, au dispărut peste 20 de metri pătraţi de gazon, iar organele competente încearcă să identifice infractorul. Fâşiile de gazon au fost aşternute pe banda de separare, în locul postamentelor de beton extrase în urma evacuării panourilor publicitare. Anterior, şeful de la Spaţii Verzi a declarat că un metru pătrat de gazon costă 40 de lei. Înaltul oficial german este aşteptat la Chişinău mâine, iar pregătirile pentru această vizită, o premieră pentru R. Moldova, sunt fără precedent. Peste 2.000 de poliţişti vor supraveghea traseul, iar agenţi de securitate, inclusiv lunetişti moldoveni şi germani, vor supraveghea străzile de pe traseul oaspeţilor. Gropile din şosele au fost plombate, iar capacele gurilor de canalizare au fost sudate.

NOI VREM UNIREA?! 87,25% dintre românii din dreapta Prutului îşi doresc unirea cu R. Moldova, potrivit rezultatului preliminar al unui sondaj de opinie efectuat în România, în luna iunie, de Centrul Român pentru Studii şi Strategii. O serie de date cu privire la percepţia românilor asupra identităţii lingvistice, istorice, politice şi culturale a locuitorilor din R. Moldova au fost făcute publice ieri, la Chişinău. În timp ce 55,2% dintre respondenţi consideră că politicienii din România ar trebui să trateze unirea ca prioritate, un procent mult mai ridicat dintre cei chestionaţi cred că locuitorii din dreapta Prutului sunt în primul rând români (67,8%), că limba vorbită de ei este româna (71,9%) şi că ”Basarabia este pământ românesc” (84,9%). Datele preliminare au fost prezentate în cadrul conferinţei-dezbatere cu tema ”Reunirea celor două state germane - model de integrare euro-atlantică pentru R. Moldova, prin reunirea celor două state româneşti”, care a avut loc la Chişinău. ”Această cercetare este prima aşezată într-o paradigmă românească, în sensul că e realizată din perspectiva unui interes românesc şi orânduieşte demersul ştiinţific sub această stea. Din acest punct de vedere, este una dintre primele cercetări care indică limpede că teritoriul dintre Prut şi Nistru, respectiv R. Moldova sau Basarabia, este încă bine aşezat în mentalul colectiv din România. Asta a fost o surpriză plăcută pentru noi, ne aşteptam ca după 20 de ani de curriculă şi mass-media într-o formulă deznaţionalizantă, neadaptată în raport cu complexul Europa, să găsim mai puţin prezentă această resursă mentală. Iată că ea este prezentă şi asta ne bucură”, a declarat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu. Cercetarea ”Studiu privind starea socială şi identitatea naţională în România” reflectă, alături de informaţiile privind starea de spirit a populaţiei, percepţia asupra mobilităţii forţei de muncă şi a poziţionării sociale şi dimensiunea percepţiei românilor din dreapta Prutului asupra spaţiului din stânga lui, identificat de respondenţi drept Basarabia, componentă a regiunii istorice Moldova. Studiul a fost realizat în România, în perioada 7-23 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.486 de persoane, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele finale ale cercetării vor fi făcute publice în luna septembrie.