În ultimii ani, România a cunoscut o permanentă dezvoltare în ceea ce privește sectorul sanitar, atât privat, cât și de stat. Este adevărat că multe spitale de stat sunt încă vechi, fără niciun fel de modernizare, dar este la fel de adevărat că multe au fost supuse unor lucrări de modernizare, iar acum arată similar celor din Occident. Dacă în afară, însă, serviciile medicale costă bani grei, în țara noastră costurile sunt accesibile, cel puțin raportat la veniturile celor din străinătate. Așa se face că mulți pacienți de peste hotare au început să se trateze la noi în țară, pe bani puțini, în condiții optime. Fenomenul a fost numit turism medical și, de la an la an, aduce țării noastre venituri importante. Anual s-a estimat un venit de 250 milioane de dolari. Numărul străinilor care vin să se trateze în România s-ar putea dubla anul viitor, la 500.000, creşterea acestui sector oferind posibilitatea medicilor români de a întoarce în ţară, transmite Bloomberg.
CEI MAI MULŢI TURIŞTI CARE VIZITEAZĂ ROMÂNIA ÎN SCOP MEDICAL VIN DIN GERMANIA, ITALIA, ISRAEL ŞI MAREA BRITANIE, POTRIVIT DIRECTORULUI SEYTOUR ROMÂNIA, ANDREI NACEA.
România, Bulgaria, Croaţia, Serbia şi Ungaria, unele dintre cele mai afectate ţări europene în urma crizei economice, investesc în clinici private care să atragă vest-europenii şi americanii pentru tratamente dentare sau chirurgie plastică, notează Bloomberg. Străinii aleg serviciile medicale din ţările est-europene pentru preţurile mai scăzute în comparaţie cu ţările de origine, precum şi pentru faptul că asigurările naţionale nu acoperă unele servicii, precum chirurgia plastică.
TOMOGRAFII ȘI LUCRĂRI DENTARE ”Am prieteni italieni care îşi tratează dinţii sau îşi fac tomografii în România, pentru că este mult mai ieftin, iar serviciile sunt bune”, a declarat Otilia Florescu, o asistentă medicală ce lucrează în Italia de şapte ani. Ea ia în considerare posibilitatea de a se întoarce în România, pentru a lucra într-o clinică privată. ”Un sector privat dezvoltat, care oferă o remunerare adecvată, ar putea împiedica plecarea doctorilor, care înseamnă o problemă mare şi generalizată în centrul şi estul Europei. Pierderile din sectorul sănătăţii publice ar putea fi minimizate dacă medicii ar rămâne în ţară, ceea ce ar ajuta, de asemenea, şi economia”, a declarat Dan Bucşa, economist al UniCredit Bank din Londra. Mai multe detalii citiți în ediția online a cotidianului ”Telegraf”.
SALVARE? În acelaşi sens argumentează şi Zeljko Popadic, un doctor croat care deţine o clinică privată. Acesta susţine că dezvoltarea turismului medical ar putea ajuta stoparea exodului doctorilor către alte ţări din UE. Aproximativ 40% dintre pacienţii care se tratează la clinica lui Popadic sunt străini, aceştia generând 80% din veniturile totale ale instituţiei medicale. De la integrarea în UE, în 2007, aproximativ 25.000 de doctori şi 15.000 de asistente au plecat din România în ţări ca Germania, Franţa, Spania şi Italia, potrivit Ministerului Sănătăţii. Aceştia beneficiază de regulile UE, care permit libera mişcare a forţei de muncă, inclusiv în condiţiile în care respectiva ţară are probleme în a înlocui personalul medical ce pleacă în străinătate.
În România, peste 70% din personalul medical lucrează în sistemul public de sănătate. Țara noastră are un număr scăzut de medici prin comparaţie cu ţările din regiune, respectiv 22,7 doctori la 10.000 de locuitori, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ungaria, de exemplu, are 30,3 doctori la 10.000 de locuitori, iar Croaţia - 26 de doctori la 10.000 de locuitori. Salariul mediu al unui doctor experimentat care lucrează în România este de 20.000 de dolari pe an, în timp ce în Germania acesta se ridică la 82.000 de dolari, iar în Marea Britanie la 120.000 de dolari, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ajustate la costul vieţii.
TURISM BALNEAR Nu trebuie uitat nici turismul balnear, care la rândul său aduce în țară un număr important de turiști, iar numărul ar putea crește dacă sanatoriile balneare s-ar moderniza. Pași importanți în modernizare au cunoscut și sanatoriile constănțene din Techirghiol și Mangalia, iar proiectele continuă. Nu demult, managerul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, Alexandru Georgescu, a subliniat că un aspect extrem de important îl costituie și schimbarea atitudinii personalului medical.