Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din R. Moldova, începută la 22 iunie, s-a încheiat luni, la ora locală 24.00 (24.00 ora României). În ziua scrutinului, miercuri, alegătorii vor avea posibilitatea să aleagă între reprezentanţii a opt formaţiuni politice: Partidul Comuniştilor (PCRM), Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD), Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Democrat (PSD) şi Partidul Ecologist Alianţa Verde (PEAV). Alegătorii îşi vor putea exprima opţiunea politică în cadrul a 1.987 de secţii de votare, dintre care 36 în străinătate, fiind tipărite peste 2,68 milioane de buletine de vot.

Aproximativ 3.000 de observatori interni şi 500 din străinătate, inclusiv doi din România, vor participa la procesul de monitorizare a alegerilor legislative anticipate din R. Moldova. Potrivit preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în comparaţie cu scrutinul anterior, de la 5 aprilie, numărul observatorilor electorali va fi mai mare. În cadrul unei şedinţe desfăşurate luni dimineaţă, Comisia a acreditat 263 de observatori interni şi 13 observatori străini.

România speră într-un scor bun al opoziţiei pro-europene la alegerile de mîine, din R. Moldova, chiar dacă autorităţile au grijă să nu provoace încă o dată nemulţumirea preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Voronin, comentează agenţiile de presă internaţionale. Relaţiile dintre cele două ţări, care împart aceeaşi istorie şi aceeaşi limbă, se află la cel mai scăzut nivel după ce Chişinăul a acuzat Bucureştiul că a alimentat revoltele din capitala moldoveană, după alegerile legislative din 5 aprilie, cîştigate de comunişti. Declaraţiile războinice ale lui Voronin au fost urmate de gesturi la fel de puternice, de la expulzarea ambasadorului român la Chişinău la introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români. Fără a vorbi deschis despre o victorie a opoziţiei, preşedintele român, Traian Băsescu, a declarat la începutul lui iulie că speră că ”opozanţii regimului în exerciţiu vor obţine un rezultat mai bun, ceea ce ar permite ca relaţiile dintre cele două ţări să revină la normal, fără să fie afectuoase”. Replica Chişinăului nu a întîrziat să apară, guvernarea cerînd României să pună capăt practicilor sale de ingerinţă în afacerile R. Moldova.