Echipa primului satelit românesc, Goliat, a anunţat, ieri, sfârşitul misiunii, la aproape patru luni de la lansare. Recent, satelitul românesc Goliat a împlinit 120 de zile în spaţiu. Din păcate, bilanţul la 66% din durata proiectată de funcţionare nu a arătat foarte bine: un singur contact reuşit de staţiile de sol în luna februarie şi o rată de sub 0,4% din volumul de date estimat iniţial. Mai mult, camera principală care trebuia să realizeze imagini din spaţiu nu a putut fi niciodată pornită, iar momentan situaţia tehnică a satelitului este incertă. Specialiştii nu mai pot comunica cu el din cauza radiaţiilor cosmice. Claudiu Drăgăşanu, inginer la ROSA, a declarat că satelitul Goliat a încetat comunicaţiile după un număr mare de resetări ale computerului de bord, datorate nivelului foarte ridicate de radiaţii din zona apogeului orbitei. „Misiunea Goliat şi-a îndeplinit obiectivul principal, adică realizarea sistemului la nivelul de acceptanţă tehnologică pentru lansare, orbitare şi comunicaţie”, a declarat expertul. Din păcate, şansele ca satelitul să reia comunicaţia sunt foarte mici, mai spune inginerul, precizând că Goliat va arde în atmosferă după circa 2,5 ani. Directorul ROSA a precizat încă dinainte de lansare că zonele peste 600 de kilometri distanţă faţă de Terra sunt deranjante pentru nanosateliţi din cauza radiaţiilor cosmice şi a menţionat că Goliat va atinge cea mai înaltă orbită a unui satelit CubeSat.

Goliat este primul dintr-o serie de sateliţi similari ce vor fi construiţi şi lansaţi în perioada următoare. Agenţia spaţială română are în plan o formaţie de nanosateliţi similari lui Goliat. Nanosatelitul a fost construit la standardele CubeSat, măsoară 100x100x100mm cubi şi cântăreşte 1062 grame. Puterea electrică este medie, de 2W, şi a fost alimentat de pile solare. La bordul satelitului se află trei experimente ştiinţifice.