În doar două luni, opinia Băncii Naționale a României (BNR) despre evoluția inflației a suferit schimbări majore. În august, BNR spunea că măsurile fiscale ecranează acumularea de presiuni inflaționiste. Acum, BNR spune că aceleași măsuri pot ecrana presiunile în cauză. „În același timp, BNR ne spune că efectele temporare ale relaxării fiscale se prelungesc. Pe înțelesul tuturor - banca centrală încă nu are curajul să spună că mai multe măsuri de relaxare fiscală au fost deja încorporate în așteptările pe termen lung privind evoluția inflației. Dacă punem totul la un loc, concluzia este simplă - există posibilitatea ca prețurile să scadă în continuare, ia revenirea la țintă să se facă spre finele lui 2017 sau chiar mai târziu. Bineînțeles, BNR poate lua decizii care să ducă la o rată a inflației conformă cu mandatul său (2,5% pe termen mediu). Dar, din motive pe care nu le știm, banca centrală a decis să mențină condiții monetare mai restrictive decât o cer condițiile economice curente“, notează, pe blogul său, analistul Florin Cîțu. În opinia sa, perioadele lungi în care inflația rămâne sub țintă afectează credibilitatea BNR, acesta fiind un cost pe care nu ni-l permitem - „Banca centrală trebuie să scadă dobânzile, să reducă rezervele minime obligatorii și să lase cursul valutar liber, dacă vrea să salveze ce-a mai rămas din imaginea sa“.
Citește și:
Reducerea taxelor, deturnată de propagandiști