După ce, mai bine de o lună, s-a aflat într-un amplu proces de renovare, Muzeul de Artă Populară din Constanţa a fost redeschis, week-end-ul trecut, publicului larg. Potrivit directorului instituţiei muzeale, dr. Maria Magiru, în toată această perioadă, au fost înlocuite tîmplăriile, care nu au mai fost schimbate încă de la reamenajarea muzeului în actuala clădire din zona peninsulară.

În prezent, vizitatorii Muzeului de Artă Populară pot admira atît expoziţia temporară intitulată “Costumul popular din Dobrogea”, cît şi expoziţia permanentă “Arta populară românească”. Expoziţia “Costumul popular din Dobrogea” este împărţită în două categorii, în funcţie de vîrstă şi pentru ceremonial. Piesele din patrimoniul cultural au o vechime de aprox. 200 de ani şi prezintă costume de femei şi bărbaţi pentru tineri şi bătrîni aparţinînd populaţiei vechi a românilor din Dobrogea, precum şi costume de ceremonial, de sărbătoare pentru diferitele etnii. “Aceste costume au fost achiziţionate de Muzeul de Artă Populară direct de la reprezentanţii etniilor din Dobrogea şi, datorită vechimii, au fost restaurate. Costumul popular al ruşilor-lipoveni este foarte colorat, accentul căzînd pe verde şi roşu, pe cînd portul popular al turcilor şi tătarilor este foarte elegant”, a explicat directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru. Expoziţia de costume populare este completată de imagini fotografice ale unor aşezări vechi dobrogene, care sugerează atmosfera specifică a acelor vremuri.

În ceea ce priveşte expoziţia permanentă intitulată “Arta populară românească”, aceasta reuneşte icoane pictate pe sticlă şi lemn, piese din ceramică, obiecte prelucrate în metal, ţesături şi costumul popular de sărbătoare. Icoanele sînt prezentate după principiul evoluţiei cronologice şi stilistice, ele provenind din cele mai cunoscute ateliere rurale şi urbane ale Transilvaniei: Nicula, Gherla, Scheii Braşovului, Mărginimea Sibiului şi Făgăraş. Prelucrarea artistică a metalelor este pusă în evidenţă printr-un grupaj de recipiente de uz casnic, lucrate din aramă şi răspîndite, frecvent, de-a lungul malului stîng al Dunării. Ţesăturile mari de lînă sînt asociate, după criteriul specificităţii zonale, altor categorii de textile cu funcţie decorativă în cadrul interiorului ţărănesc. Feţe de masă sau de pernă, cearşafuri şi, mai ales, ştergarele pentru decorul interiorului, de o mare diversitate zonală, pun în evidenţă un bogat repertoriu ornamental perfect adaptat tehnicilor de decorări. Trei dintre sălile muzeului sînt destinate prezentării tipologice a portului popular de sărbătoare. Vizitatorii instituţiei muzeale vor observa că se disting trei tipuri de costume de femei, cu variantele lor zonale stabilite în funcţie de piesa care acoperă trupul de la talie în jos.