S-a stins academicianul Gheorghe Mihăilă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

S-a stins academicianul Gheorghe Mihăilă

Cultură 17 Mai 2011 / 00:00 703 accesări

Lingvistul şi istoricul literar Gheorghe Mihăilă, membru titular al Academiei Române şi fost director al Editurii Academiei, a încetat din viată, sâmbătă, la vârsta de 81 de ani. Distinsul om de cultură a colaborat la apariţia unor lucrări fundamentale precum „Dicţionarul limbii române moderne”, „Dicţionarul limbii române\" (seria nouă). La acestea se adaugă peste 350 de studii, articole şi comunicări apărute în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Gheorghe Mihăilă a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1993, membru titular în anul 2004 şi între anii 1996 - 2004 a fost directorul Editurii Academiei Române.

Activitatea sa de cercetare s-a concretizat prin apariţia unor numeroase lucrări considerate de referinţă, printre care se numără: „Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi”, „Studii de lexicologie şi istorie a lingvisticii româneşti”, „Cultură şi literatură română veche în context european - Studii şi texte”, „Între Orient şi Occident - Studii de cultură şi literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII” şi „Langue et culture roumaines dans l\'espace sud-est européen”

Academicianul, considerat un reper în istoria lingvisticii româneşti, s-a născut în anul 1930. Studiile liceale le-a făcut la Sighişoara, iar pe cele universitare la Facultatea de Filologie din Bucureşti, obţinând titlul de doctor în anul 1960, cu teza „Împrumuturi vechi sud-slave în limba română - Studiu lexico-semantic”, şi cel de doctor docent în anul 1971. În cei aproape 50 de ani de carieră didactică la Facultatea de Filologie şi la Facultatea de Limbi Slave, a susţinut cursuri şi seminarii de limbă slavă veche şi slavonă românească, paleografie slavo-românească, gramatică comparată a limbilor slave, cultură şi literatură română veche, raporturi lingvistice şi literare slavo-române, istoria slavisticii şi lingvisticii româneşti. Cu o egală pricepere, acesta s-a aplecat şi asupra operei unor savanţi şi scriitori vechi, elaborând singur şi în colaborare unele ediţii critice cum sunt: „Ioan Bogdan. Scrieri alese”, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul lui Theodosie”, „Eminescu. Opere. Vol. XIV”, „B. P. Hasdeu, Cuvinte din bătrâni” şi „Mihail Moxa. Cronică universală\".

Taguri articol


12