Unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari ai ultimelor decenii, Florin Manolescu, s-a stins din viață pe 13 decembrie, la vârsta de 72 de ani. Regretatul critic și istoric literar, prozator și profesor s-a remarcat „prin apropierea sa de literatura SF, al cărei promotor a fost în anii '80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe”, se precizează într-un comunicat al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Regretatul om de cultură s-a născut pe 11 ianuarie 1943. A studiat filologia în cadrul Facultăţii de Litere din Bucurepti, iar din 1968 până în 2014, acesta a desfăşurat o activitate academică susţinută, predând literatura română atât în ţară, cât şi la Bochum, în Germania, unde s-a retras, în 1993.
Florin Manolescu și-a pus semnătura pe volumele „Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii” (1983) şi „Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii” (2003), două dintre cele mai valoroase lucrări de critică, respectiv istorie literară publicate în ultimele decenii în România.
A realizat cronici literare în cele mai importante reviste de literatură din ţară, precum: „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul” și „Viaţa Românească”. A colaborat cu studii la Analele Universităţii Bucureşti, Limbă şi literatură, Cahiers roumains d’études littéraires, Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires (serie nouă), Revista de istorie şi teorie literară, Rumänische Rundschau, Manuscriptum, Caiete critice, Colecţia Povestiri Ştiinţifico-Fantastice.
A mai publicat volumele „Poezia criticilor” (1971), „Literatura SF” (1980), „Litere în tranziţie” (1998), „Misterul camerei închise. Nouă povestiri incredibile” (2002), „Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile” (2009), „Cu ochii pe mine. Jurnal român-german, 1995” (2010), „Il gatto e l'astronomo” (2013).
Citește și: