Poeta Nina Cassian, una dintre vocile reprezentative ale literaturii române, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 89 de ani, la New York. Debutul literar i-a fost girat de Tudor Arghezi, care, văzând nişte poezii ale tinerei creatoare, i-a spus tatălui acesteia: „Talent incontestabil”. Îmormântarea va avea loc pe 21 aprilie, în metropola americană.

„ODIHNEASCĂ-SE TRUPUL, IAR POEZIA SĂ ZBOARE” La aflarea veştii trecerii Dincolo a Ninei Cassian, poetul Mugur Grosu a spus: „Cu puţin înainte scrisesem pe Facebook urarea „La aproximativ mulţi ani, Tristan Tzara!” - discretă trimitere la cartea sa „L'Homme approximatif” (“om aproximativ ca mine, ca tine, cititorule, ca şi ceilalţi / morman de cărnuri zgomotoase şi de ecouri de conştiinţă / întreg în singura bucată de voinţă numele tău”). După unele calendare (aproximative şi ele), azi ar fi împlinit 118 ani de la naştere. De la naşterea sa ca om, de la apariţia „cărnii sale zgomotase” în lume, căci despre naşterea sa ca poet nu ştim o dată exactă (zi, minut şi secundă), cum sper că nu vom şti nicicând amănunte nici despre moartea sa: pentru că cealaltă viaţă, poetică, se „măsoară” de la primul la ultimul vers care încă determină o mutaţie de consţiinţă. De-aici şi urarea mea. Trupul cu legile ţărânii, iar poezia cu ale firii. Şi chiar când meditam la asta, o colegă se-ntoarse spre mine: „Ştii? A murit Nina Cassian. Ieri”. N-am fost în stare să zic nimic, doar am repetat în minte, şi pentru ea, acel salut luminos: odihnească-se trupul, iar poezia să zboare cât îi va fi ei voia!”.

ÎNCLINAŢIE PENTRU ARTE Născută Renée Annie Cassian (27 noiembrie 1924, Galaţi), într-o familie de origine evreiască, poeta care a scris în „limba spargă” (formă de expresie artistică originală, pe care a inventat-o în 1946) a avut parte de o educaţie aleasă: a luat lecţii de desen cu George Lowendal şi Max Hermann Maxy, de actorie cu Beate Fredanov şi Alexandru Finţi, de pian şi compoziţie muzicală cu Thedor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora şi Constantin Silvestri Pompilian. „Era un om cu multe calităţi, o bună pianistă, o excelentă compozitoare şi un excelent ferment literar”, a declarat Nicolae Breban. Nina Cassian a frecventat cercuri intelectuale de stânga şi, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate.

MUZA ŞI IUBITA SCRIITORILOR Primele încercări literare ale Ninei Cassian au fost încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă. Considerată a fi una dintre marile seducătoare ale literaturii române, „muza lui Ion Barbu” a fost iubită şi de alţi scriitori celebri, printre care Marin Preda. Referitor la acest aspect, criticul literar Alex Ştefănescu a spus: „A dus o viaţă libertină, având aventuri amoroase cu mai mulţi scriitori importanţi ai epocii, ea însăşi mărturisind în cărţile de memorie. Era considerată cea mai atrăgătoare femeie urâtă din România”.

INTELIGENŢĂ SCLIPITOARE ŞI UMOR „Moartea Ninei Cassian este o pierdere pentru cultura din România. Poeta s-a remarcat prin inteligenţa ei sclipitoare, prin inventivitate, prin ritm şi umor. A fost versatilă din punct de vedere moral, scriind versuri propagandistice în timpul stalinismului şi fiind răsplătită pentru aceasta de autorităţile comuniste. Dar tot ea a căzut în dizgraţie în momentul când s-a manifestat ca o nonconformistă”, a mai spus Ştefănescu.

POETĂ NOTABILĂ ÎN LITERATURA POSTBELICĂ „Nina Cassian a fost şi va rămâne o poetă notabilă în literatura postbelică. Ea a jucat un rol important în viaţa literară română. A cunoscut multă lume şi a trecut prin multe evenimente şi a lăsat un jurnal intim din care putem înţelege biografia ei socială şi cea intimă”, a spus academicianul Eugen Simion.

Debutul literar al Ninei Cassian a avut loc în 1945, în „România literară”, cu „Am fost un poet decadent”, urmat la doi ani de debutul editorial cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”. În 1985, Nina Cassian a fost invitată în Statele Unite ale Americii ca „visiting professor”, în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University. După numai o lună, ea află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul dintre prietenii săi apropiaţi, care avea asupra sa „poezii subversive” scrise de Nina Cassian. Atunci, poeta decide să rămână în SUA. Drept represalii, apartamentul din România i-a fost confiscat, iar cărţile - interzise şi retrase din biblioteci. De-a lungul anilor, poeta a primit numeroase premii, în ţară şi peste hotare.