Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, omul care a iniţiat în Parlamentul României procedurile privind codul de conduită al demnitarilor, într-o ţară în care dialogul de maidan se confundă cu discursul politic, şi-a petrecut o parte din minivacanţa de 1 Mai pe litoral. Într-un amplu interviu acordat în exclusivitate cotidianului „Telegraf“, Zgonea a atins numeroase subiecte fierbinţi ale acestei perioade, de la campania pentru europarlamentare la lipsa de etică a unor politicieni, de la turism la descentralizare administrativă şi de la fonduri europene la acţionariatul Portului Constanţa. Redăm astăzi a doua şi ultima parte a interviului.

Reporter: Turismul este o parte importantă a economiei locale din Constanţa, dar una dintre cele mai importante activităţi economice se derulează în port. Cum vedeţi extinderea rolului pe care îl joacă aleşii comunităţii locale în dezvoltarea portului?

Valeriu Zgonea: Dincolo de toată agitaţia creată pe acest subiect, aş vrea să vă spun că ultimul studiu realizat de Eurostat şi dat publicităţii de Comisia Europeană arată că, în prezent, Portul Constanţa nu se află printre primele zece din Europa nici în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, nici al numărului de călători.

După părerea mea, oameni precum Traian Băsescu, care, din postura de miniştri ai Transporturilor, s-au remarcat doar prin vânzarea flotei, ar trebui să citească acest raport şi să şi-l însuşească înainte de a critica anumite măsuri ale Guvernului.

După părerea mea, prin transferul unui pachet suplimentar de acţiuni din partea Ministerului Transporturilor către autorităţile locale şi prin listarea la bursă a altui pachet de 14% se creează premisele necesare dezvoltării, transparentizării şi eficientizării activităţii din Portul Constanţa. Vom avea mai mulţi investitori privaţi care vor fi atraşi către Portul Constanţa şi vom putea accesa mai multe fonduri europene prin intermediul autorităţilor, astfel încât să putem creşte comerţul şi tranzitul de mărfuri şi să ne apropiem de activitatea unor porturi precum Rotterdam, Anvers sau Hamburg.

În al doilea rând, mi se pare normal ca cetăţenii din Constanţa să fie mai bine reprezentaţi în deciziile care se iau în legătură cu portul. La fel cum este normal ca banii suplimentari primiţi ca dividende în urma transferului de acţiuni să poată fi folosiţi pentru sprijinirea unor investiţii locale, dar şi pentru lucruri extrem de necesare pentru cei mai nevoiaşi, precum subvenţionarea gigacaloriei în perioada de iarnă.

Rep.: Nu de puţine ori Constanţa a fost pionieră în dezvoltarea parteneriatelor public-private în numeroase programe care au fost preluate apoi la nivel naţional. Credeţi că autoritatea locală ar trebui să aducă mai multe dovezi privind capacitatea de a manageria problemele locale în sistem descentralizat? Motivaţi!

V.Z.: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră se regăseşte în proiectul pe care USL l-a promovat încă de la preluarea guvernării, şi anume, realizarea unei reforme administrative profunde, care se traduce prin regionalizare şi descentralizare. Regret că partenerii noştri din PNL au ales să părăsească Uniunea Social Liberală şi să nu mai sprijine acest proiect fundamental pentru România. Îmi pare că domnul Crin Antonescu, în graba sa de a se alia cu Băsescu şi Udrea, a uitat de promisiunile făcute românilor în 2012 şi nu mai are de gând să susţină o lege a descentralizării.

În esenţă, prin descentralizare, anumite competenţe care aparţin în acest moment Guvernului sau ministerelor ar fi putut să fie transferate autorităţilor locale. Vorbim despre servicii de sănătate publică, învăţământ, protecţia mediului sau turismul local, care ar fi putut fi mult mai bine gestionate şi administrate la nivel local.

În plus, dacă ne gândim că, din acest an, România intră într-un nou exerciţiu financiar european, aferent perioadei 2014-2020, ne dăm seama cu atât mai mult de ce am fi avut nevoie încă de pe acum să dezvoltăm instituţiile cu atribuţii în atragerea banilor europeni şi să transferăm altele de la centru la nivel regional.

Sunt încrezător, totuşi, că acest proiect va fi finalizat la timp, astfel încât românii să nu aibă de suferit din cauză că domnul Antonescu este preocupat acum de interesele personale.

Rep.: De multe ori, autorităţile locale s-au plâns că nu au fost consultate când, la nivel central, s-au decis măsuri care le privesc (preluarea spitalelor, a şcolilor, stabilirea salariilor funcţionarilor). Credeţi că se vor rezolva problemele de dialog?

V.Z.: Sunt convins că, odată ce vom relua proiectul regionalizării şi descentralizării, vom iniţia o dezbatere amplă, în care reprezentanţii autorităţilor locale vor avea un cuvânt important de spus. Este clar că modelul administrativ actual şi-a atins limitele şi că avem nevoie de o schimbare pentru a ne putea dezvolta ca ţară membră a Uniunii Europene. Prin urmare, este necesar ca toţi cei implicaţi să se aşeze la aceeaşi masă şi împreună să găsim cele mai bune soluţii pentru ca acest proiect fundamental pentru România să fie unul de succes.

Rep.: În ultimii ani, în Parlamentul României a degenerat limbajul folosit atât între partenerii de dialog politic, cât şi între adversari. A imaginat cineva un sistem punitiv care să combată degradarea continuă a discursului politic?

V.Z.: Încă de la preluarea mandatului de preşedinte al Camerei Deputaţilor, unul dintre obiectivele mele fundamentale a fost să transparentizez activitatea parlamentarilor şi să recâştig încrederea cetăţenilor în această instituţie.

Astfel, pentru prima dată în istoria Parlamentului de după Revoluţie, am luat decizia realizării unui cod de conduită al parlamentarilor, care să răspundă atât aşteptărilor şi solicitărilor venite din partea oamenilor, cât şi recomandărilor oficialilor europeni. De altfel, un draft al proiectului de cod de conduită a fost transmis deja spre consultare la Parlamentul European şi Consiliul Europei.

Valorile care vor fi promovate prin acest cod de conduită sunt responsabilitatea, transparenţa, onestitatea şi servirea interesului public. Viitorul cod de conduită va întări legislaţia cu privire la obligaţiile şi sancţiunile aplicabile parlamentarilor. Este util, de exemplu, ca, în fiecare an, parlamentarii să depună un raport de activitate, aşa cum depun o declaraţie de avere şi de interese. Este util ca fiecare cetăţean să ştie cât şi cum lucrează fiecare deputat, când vine la serviciu şi ce legi a făcut. Toate dezbaterile de la comisii şi din plen vor fi transmise atât pe internet, cât şi la televiziunea publică.

Când vom avea toate aceste reguli, vă asigur că niciun parlamentar nu îşi va mai permite să jignească sau să absenteze nemotivat de la muncă. Vreau ca oamenii să vadă un Parlament care face legi, un Parlament care ţine cont de nevoile şi aşteptările lor, un Parlament care pune în discuţie marile dezbateri din societatea românească.