Categoric, criza refugiaților nu se va încheia prea curând, iar europenii au cam obosit să aplice... politica bunului samaritean. Totuși, există voci care susțin că, pe termen lung, europenii se vor bucura de beneficii de pe urma refugiaților, economic vorbind. Din păcate, până la beneficii, toată lumea vorbește despre islamizarea Europei și, bineînțeles, despre creșterea riscului de atentate pe bătrânul continent. Cancelarul Angela Merkel, atât de îndrăgită de germani până la sosirea refugiaților, are acum de plătit factura morală și financiară a mărinimiei cu care a deschis porțile Germaniei pentru refugiați, intuind, cu siguranță, beneficiile economice de mai târziu, dar nu și pierderea capitalului ei politic din cauza agresiunilor de tot felul generate de aceiași refugiați.

Un articol publicat de Russia Today arată că autorii unui nou studiu asupra impactului avut de criza refugiaților asupra Europei susțin că aceștia vor avea un impact extrem de pozitiv asupra economiei bătrânului continent, estimându-se că ei vor dubla, practic, banii cheltuiți cu cazarea și asimilarea lor în țările-gazdă, în termen de cinci ani, susțin autorii unui nou studiu pe această temă inepuizabilă. Mulți sunt îngrijorați în legătură cu impactul pe care îl are găzduirea unui număr atât de mare de refugiați, dar avantajele vor fi cu mult mai mari decât dezavantajele, susține Philippe Legrain, un fost consilier pe probleme economice al președintelui Comisiei Europene. ”Investind un euro în primirea refugiaților care fug de o moarte sigură în țările lor de origine, putem câștiga doi euro prin beneficiile care vor apărea la nivel economic în următorii cinci ani”, a declarat Legrain. ”Există părerea greșită, chiar și în rândul europenilor care vor ca refugiații să fie primiți chiar dacă se cheltuie mult cu întreținerea lor, cum că aceștia vor deveni o povară pentru economia țărilor-gazdă. Este greșit să credem asta, pentru că ei generează consum și asta înseamnă mai mulți bani pentru ecnomie. Refugiații nu vor duce doar la creșterea numărului locurilor de muncă prin creșterea cererii de servicii și mărfuri din partea lor, ci vor ocupa și acele locuri de muncă nedorite de nativii europeni, contribuind astfel și la sistemul de taxe și impozite al țărilor-gazdă”, a argumentat Legrain.