Preşedintele Georgiei a cerut accelerarea integrării ţării sale în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în timpul unei întîlniri cu secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, luni, la Tbilisi. Scheffer a sosit luni, la Tbilisi, în fruntea unei delegaţii a ambasadorilor celor 26 de ţări membre ale Alianţei, în cadrul unei vizite de două zile menite să marcheze susţinerea NATO faţă de Georgia, la o lună după conflictul militar ruso-georgian. Saakaşvili a făcut aceste declaraţii în cadrul primei reuniuni a Comisiei NATO - Georgia, creată pe fondul conflictului ruso-georgian.

La rîndul său, de Hoop Scheffer a promis că NATO îşi va aprofunda relaţiile cu Georgia şi a criticat Rusia pentru utilizarea forţei în cursul intervenţiei sale în această republică fostă sovietică, la începutul lui august. “Georgia trebuie să continue pe calea reformei democratice, dacă vrea să îşi consolideze relaţiile cu NATO”, a declarat Jaap de Hoop Scheffer. NATO a precizat că Georgia va putea adera, cîndva, la Alianţă, dar membrii sînt divizaţi privind prezentarea unei invitaţii oficiale de aderare la summit-ul din decembrie. Unii membri sînt îngrijoraţi că ar putea înfuria Rusia, care se opune ferm extinderii NATO. De asemenea, statele membre au rezerve din cauza acţiunilor Georgiei în timpul conflictului şi problemelor interne, după alegerile disputate şi reprimarea de către poliţie, anul trecut a unui protest al opoziţiei.

Pe de altă parte, se relatează că cele 200 de persoane pe care UE le va trimite în Georgia, pînă la 1 octombrie, vor urmări respectarea integrală, pe teritoriul Georgiei a planului de pace în şase puncte din 12 august. Cu toate acestea, accesul lor la regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia este foarte incert. În “acţiunea comună” adoptată ieri, cei 27 de miniştri de Externe europeni reamintesc în preambul că “o soluţie paşnică şi durabilă a conflictelor din Georgia trebuie să fie fondată pe respectul deplin al principiilor de independenţă, suveranitate şi integritate teritorială recunoscute de dreptul internaţional”. Bugetul prevăzut de UE pentru misiunea EUMM (EU Monitoring Mission), a cărei primă evaluare este prevăzută peste şase luni, este de 31 de milioane de euro, în care nu sînt incluse salariile observatorilor, plătiţi de statele care îi trimit. Potrivit unor surse diplomatice, Franţa, care a propus 60 de persoane, Germania, Italia şi Polonia urmează să fie principalii contribuitori, deşi majoritatea ţărilor UE vor fi reprezentate în această misiune. Şeful misiunii pregătită în timp record, din care vor face parte poliţişti, experţi militari şi specialişti în drepturile omului, nu a fost încă desemnat. Dar documentul nu stipulează dacă această misiune civilă - al cărei cartier general va fi instalat la Tbilisi - se va desfăşura la un moment dat şi în Abhazia şi Osetia de Sud.

Şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, a explicat că “misiunea se va desfăşura pe etape: mai întîi doar în zonele-tampon adiacente regiunilor separatiste, pentru a garanta retragerea trupelor ruse din aceste zone pînă în 10 octombrie. Misiunea a fost însă concepută în ideea de a se desfăşura pretutindeni, în funcţie de evoluţia situaţiei de pe teren. Misiunea va contribui la stabilizarea, normalizarea şi instaurarea unui climat de încredere şi la formarea unei politici europene în favoarea unei soluţii politice durabile pentru Georgia”.