Biroul Politic Central al PNL s-a întrunit ieri pentru a discuta despre modalităţiile de soluţionare a blocajului de la Ministerul Justiţiei, remanierea sau restructurarea Guvernului, nominalizarea unei alte persoane sau chiar ieşirea de la guvernare fiind variante de lucru. Discuţia s-a concentrat însă pe soluţiile pe care liberalii le au la îndemînă pentru deblocarea crizei de la Justiţie. Potrivit unor surse liberale, după ce s-a discutat mai bine de două ore pe marginea variantelor, s-a supus la vot propunerea de remaniere a Cabinetului, prin înlocuirea nominalizării Noricăi Nicolai pentru Ministerul Justiţei. Rezultatul votului a fost 12 \"pentru\", nouă \"împotrivă\" şi două abţineri. Apoi liberalii au votat nominalizarea lui Teodor Meleşcanu pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi a lui Radu Stroe la Ministerul Apărării. Propunerea ca Meleşcanu să fie nominalizat pentru Justiţie a primit un singur vot împotrivă, chiar din partea celui nominalizat, care a fost luat prin surprindere şi s-a văzut pus în faţa faptului împlinit. În cazul nominalizării lui Radu Stroe la Apărare, s-au înregistrat 22 de voturi \"pentru\" şi două voturi \"împotrivă\". La finalul şedinţei, premierul Tăriceanu a declarat că renunţarea la nominalizarea Noricăi Nicolai pentru funcţia de ministru al Justiţiei are legătură doar cu decizia Curţii Constituţionale, instanţă care a decis, săptămîna trecută, că prim-ministrul este “obligat să propună o altă persoană“. Propunerile de numire a lui Meleşcanu în funcţia de ministru al Justiţiei şi a lui Stroe la Ministerul Apărării vor fi transmise Preşedinţiei după ce motivaţia Curţii Constituţionale privind cazul Norica Nicolai va fi publicată în Monitorul Oficial.

Referindu-se la nominalizarea sa la Justiţie, Meleşcanu a spus că nu are \"vreun entuziasm\", dar că decizia este motivată de obligaţia pe care liberalii şi-au asumat-o în ceea ce priveşte rezolvarea crizei de la minister. El a adăugat că succesorul său la Ministerul Apărării trebuie să-şi asume continuarea pregătirilor pentru summitul NATO, care va avea loc în aprilie, la Bucureşti, şi că îl va sprijini pe acesta. Este posibil ca şi Stroe să fie la fel de entuziasmat de nominalizarea sa, avînd în vedere că este un duşman declarat al preşedintelui Băsescu. Alături de Norica Nicolai, Stroe a fost cel care, în conflictul cu Băsescu pe domeniul securităţii, a blocat pachetul de legi privind siguranţa naţională, promovat iniţial de şeful statului. El a criticat pachetul de legi privind siguranţa naţională propus de CSAT în şedinţa din 13 februarie 2006, avertizînd că aceste proiecte de lege nu se supun rigorilor legii privind informaţiile clasificate. Băsescu a afirmat atunci, într-un interviu acordat unei publicaţii, că liberalul Radu Stroe are un handicap faţă de el. Potrivit presei centrale, relaţiile încordate dintre Băsescu şi Stroe datează de dinainte de 1989, de cînd amîndoi erau angajaţi ai Ministerului Transporturilor. Stroe a fost responsabil UTC în acest minister, calitate din care ar fi propus excluderea lui Băsescu din rîndurile tinerilor comunişti, după ce acesta nu îşi plătise cotizaţia de luni bune. Stroe a declarat însă că nu a avut niciun amestec în tentativa de excludere a lui Băsescu, deoarece actualul şef al statului făcea parte din organizaţia la nivel local de la Constanţa, în timp ce el era la Bucureşti.