Dezamăgire totală pentru fanii reprezentantului României la Eurovision, contratenorul Cezar Ouatu fiind clasat abia pe locul al 13-lea, în finala de sâmbătă seară, de la Malmo Arena, Suedia. În ciuda „gurilor rele” şi a comentariilor răutăcioase venite chiar din partea multora dintre conaţionalii săi, artistul a avut o prestaţie impecabilă şi un show de mare impact, după cum s-a observat din reacţia celor 11.000 de spectatori, dar şi din discuţiile internauţilor din întreaga lume. O voce unică, formată într-o familie de muzicieni şi la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano, absolvit cu notă maximă, artistul a fost o prezenţă greu de ignorat pe scena concursului internaţional. De altfel, show-ul său în stil pop-opera, având ca temă vampirii, a fost în general pe placul străinilor şi al cunoscătorilor „într-ale muzicii” şi a atras comentarii diverse în presa din întreaga lume, cât şi pe internet. Dar... „De gustibus non disputandum est” ar putea spune „acuzatorii” lui Cezar Ouatu, artist blamat în special pentru aspecte superficiale, care nu au nicio legătură cu muzica, cum ar fi numele său nefericit păstrat ca titulatură scenică. Şi o recomandare pentru „cârcotaşi”: poate că ar fi cazul să îşi updateze cunoştinţele muzicale sau, dacă n-au timp, să îi lase pe alţii care chiar au „ureche” şi gust pentru muzica de calitate. Că la manele ne pricepem toţi...

„CEA MAI BIZARĂ APARIŢIE\" Despre excentrica sa formă „de prezentare” în faţa publicului, publicaţia britanică Mirror spune că ar fi trebuit să câştige „premiul pentru cea mai bizară apariţie\". Site-ul The Huffington Post, care citează Associated Press, remarcă faptul că Cezar din România „a oferit una dintre cele mai remarcabile interpretări\". „S-a asemănat cu Dracula renăscut în chip de vocalist cu tonalitate înaltă, încercând un număr transgresiv de pop-opera cu ritmuri tehno şi efecte pirotehnice care l-au plasat pe locul al 13-lea. Trei dansatori musculoşi, ale căror trupuri erau pictate în roşu, au ieşit de sub o uriaşă pelerină roşie\", este descris, în continuare, show-ul artistului. Înainte de finală, Le Point îl considera pe român „un candidat serios la titlu\".

Ieşit din comun, total diferit de ceea ce se aştepta majoritatea, spectacolul tânărului cântăreţ de operă (33 de ani) nu a lăsat pe nimeni indiferent. Artişti din ţară, dar şi de peste hotare, cât şi fanii de pretutindeni pe care talentatul solist şi i-a câştigat în timp record sunt de părere că Cezar şi-a reprezentat ţara la cel mai înalt nivel. Abia clasat pe un modest loc 13, după anunţarea rezultatelor finale ale Eurovisionului, românul nu avea cum să-i dezamăgească pe iubitorii muzicii de calitate, după o prestaţie excepţională, însă dezamăgitoare sunt considerentele - în general, geo-politice - după care s-a făcut, din nou, votarea pieselor. De asemenea, interesant este de văzut şi ce ţări (n)-au acordat voturi României: 4 puncte de la Suedia, 5 puncte de la Albania, 4 de la Austria, 4 de la Anglia, 10 de la Moldova, 6 de la Azerbaidjan, 6 de la Norvegia, 1 de la Italia, 7 de la Malta, 6 de la Islanda, 1 de la Franţa, 10 de la Grecia, 1 punct de la Muntenegru.

EUROVISION 2014, ÎN DANEMARCA În altă ordine de idei, ediţia din 2014 a Eurovisionului se va desfăşura în Danemarca, după ce Emmelie de Forest a câştigat competiţia din acest an cu piesa „Only Teardrops\" (281 de puncte). Pe următoarele două locuri s-au situat Azerbaidjan (234 de puncte) şi Ucraina (214 puncte).

După show, Cezar a declarat: „11.000 de oameni au cântat alături de mine! Aştept notele, dar sunt deja un câştigător, pentru că sunt român şi am reprezentat România la cel mai înalt nivel\".

SOPRANA DANIELA VLĂDESCU: „AR TREBUI SĂ NE RETRAGEM DE LA EUROVISION” Modul în care România a fost din nou subnotată la Eurovision a stârnit indignarea multora, atât a publicului, cât şi a specialiştilor. „O voce rară. E ceva imprevizibil, nu te aştepţi ca un bărbat să aibă o asemenea acurateţe în glas. Cezar a avut o prestaţie extraordinară, o piesă foarte frumoasă dar, din păcate, nu este soarta României să câştige la Eurovision. Nu avem o faimă bună în Europa şi, deşi avem unii dintre cei mai buni artişti din lume, am fost mereu subnotaţi la această competiţie, pentru că ţările nordice se ajută şi se punctează reciproc, la fel şi ţările foste sovietice”, a declarat cunoscuta soprană Daniela Vlădescu, directorul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”. Aceasta a mai spus că România a fost mai mereu foarte bine reprezentată la Eurovision, cu artişti de valoare şi piese foarte bune, clasaţi însă pe ultimele locuri. „Chiar eu am participat la Eurovision, în 1995, când am făcut parte din grupul vocal al lui Dan Bittman şi am cântat „Dincolo de nori”, o piesă superbă, dar care a ieşit tot în coada clasamentului, pe penultimul loc, dacă îmi aduc bine aminte. La fel s-a întâmplat şi cu alţi artişti români, precum Nico, Monica Anghel şi Marcel Pavel. Eu cred că ar trebui să ne retragem demn din această competiţie, măcar pentru câţiva ani, aşa cum a fost şi cazul Italiei, care nu a vrut să mai participe la Eurovision o bună perioadă”, a fost concluzia formulată de renumita artistă lirică.

10 PUNCTE DE LA GRECI ŞI MOLDOVENI Reprezentantul României, Cezar, care a participat la Eurovision cu piesa „It\'s My Life\" (muzică şi versuri Cristian Faur), a obţinut 65 de puncte. Cezar nu a primit de la nicio ţară punctajul maxim de 12 puncte, doar Grecia şi Republica Moldova i-au acordat câte 10 puncte.

România a acordat 12 puncte pentru Republica Moldova, 10 puncte - Azerbaidjan şi 8 puncte - Norvegia.

Cele 26 de ţări participante în finala Eurovision au fost: Franţa, Lituania, Moldova, Finlanda, Spania, Belgia, Estonia, Belarus, Malta, Rusia, Germania, Armenia, Olanda, România, Marea Britanie, Suedia, Ungaria, Danemarca, Islanda, Azerbaidjan, Grecia, Ucraina, Italia, Norvegia, Georgia şi Irlanda.

Ca şi la ediţiile precedente, cele mai multe dintre ţări au votat pe considerente politice sau regionale, acordând punctaj maxim în special vecinilor geografici.

În decizia finală au contat în proporţie de 50% votul telespectatorilor şi 50% votul unui juriu de specialitate.