Patronatele din industrie spun că, în prezent, în firmele mari din mediul privat, între 25 și 60% dintre lucrători au salariul minim pe economie, fiind condamnați, pe termen mediu și lung, la sărăcie, având în vedere pensiile mizere din România și vârsta fragedă a sistemul de pensii private. În plus, odată cu transferul contribuțiilor sociale la angajat, dezechilibrul dintre mediul privat și sectorul bugetar a crescut, acționarii privați nefiind obligați în niciun fel să majoreze lefurile. Efectul? Un interes tot mai scăzut pentru locurile de muncă care nu-s la stat...

Noile măsuri legislative iniţiate şi impuse de guvernanţi au creat o stare de instabilitate şi haos în piaţa muncii şi au generat o multitudine de conflicte sociale în interiorul societăţilor comerciale, atenţionează Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor Metarom - „Cu fiecare an ce trece se produce o debalansare tot mai pronunţată între interesele patronatelor şi cele ale lucrătorilor, aceştia din urmă fiind exploataţi tot mai intens şi având din ce în ce mai puţine drepturi. Există, la ora actuală, foarte multe firme mari în care între 25 şi 60% dintre lucrători au salariul minim pe economie. Prin menţinerea lefurilor mici, lucrătorii din sectorul privat sunt condamnaţi la sărăcie, pe termen mediu şi lung; salariile mici conduc la pensii de mizerie, în condiţiile în care plafonul de pensii private funcţionează de puţin timp, fără influenţe pozitive asupra celor care se pensionează în următorii ani. Aceeași situaţie se regăseşte şi în sectorul metalurgic“. Potrivit Metarom, una dintre influenţele negative din piaţa muncii rezultă din prevederile Ordonanţei 79/2017 privind transferul taxelor sociale de la angajator la angajat - „Efectul final este scăderea veniturilor, în special în economia reală. În majoritatea societăţilor, capitalul este privat, acţionariatul neputând fi obligat să majoreze salariile, astfel încât să avem o conservare a veniturilor nete“. Bonus - un paradox: „Salariaţii care creează plusvaloare, adică cei din economia reală, au venituri salariale mult mai mici faţă de cei din sistemul bugetar, pentru aceleaşi competenţe şi calificări. Efectele se văd - e o lipsă de interes pentru locurile de muncă din industrie, toată lumea dorindu-şi să lucreze în instituţii publice unde se câştigă mult mai bine“.