Situaţie disperată şi fără precedent la Camera Agricolă Constanţa. Angajaţii instituţiei muncesc de 90 de zile fără niciun ban în buzunare, acumulând datorii peste datorii la furnizorii de utilităţi, dar şi la instituţiile bancare. Oamenii sunt în imposibilitatea de a-şi întreţine copiii. În unele familii, singurul venit care le intră în case este cel obţinut de la Camera Agricolă. Şi instituţia are serios de tras din cauza bugetului insuficient. Se fac economii şi se drămuieşte fiecare bănuţ pentru a se plăti facturile (telefon, curent, consumabile), astfel încât salariaţii să-şi poată desfăşura în continuare activitatea. Şi de parcă problemele nu ar fi fost suficiente, Camera Agricolă Constanţa riscă să ajungă în stradă. Nu a reuşit să-şi plătească chiria din martie 2013. Conducerea instituţiei a găsit înţelegere la proprietarul clădirii, fiind păsuită cu plata. Situaţia poate să devină tragică în condiţiile în care nu se ştie când şi cum va fi remediată problema. Sunt promisiuni de la Ministerul Agriculturii că banii vor veni la rectificarea bugetară de luna viitoare, însă nu există nicio certitudine în acest sens. Şi atunci se pune în discuţie dacă salariaţii vor lucra voluntar până la toamnă, atunci când se pune problema unei reorganizări.

SPERANŢA, RECTIFICAREA BUGETARĂ De trei luni, cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole Constanţa muncesc fără a fi plătiţi, întrucât Ministerul Agriculturii a calculat banii pentru funcţionarea instituţiei doar până în martie 2013. Cel mai probabil, această situaţie s-a creat în contextul reorganizării Camerelor Agricole.

SITUAŢIE DISPERATĂ În rândul angajaţilor instituţiei, situaţia a devenit disperată, cu atât mai mult cu cât băncile au început să trimită somaţii celor care au credite. „După ce că angajaţii au salarii modeste, nici pe acestea nu le-au mai primit de trei luni. Neplata salariilor creează dificultăţi în activitatea profesională, cât şi în viaţa personală a salariaţilor. Oamenii nu au bani să-şi întreţină familiile”, a declarat directorul Camerei Agricole Constanţa, Paraschiva Mocănaşu. În ceea ce priveşte primirea salariilor, Mocănaşu a declarat că nădejdea este în rectificarea bugetară. „Am fost informaţi, printr-un document al Ministerului Agriculturii, că ne vom primi salariile restante la rectificarea bugetară care va avea loc în iulie. Chiar zilele trecute am transmis tuturor instituţiilor bancare unde colegii mei au credite documentul oficial de la minister, cerându-le să ne mai păsuiască puţin în privinţa ratelor, să nu fie percepute penalităţi”, a spus directorul Camerei Agricole Constanţa. Sunt reprezentanţi ai unor bănci constănţene care au confirmat că mulţi clienţi găsesc înţelegere, se fac reeşalonări, dar şi păsuiri la plată.

ŞI ALTE PĂSUIRI În asemenea situaţii, angajaţii primesc păsuiri şi din partea regiilor sau a altor instituţii care percep, lunar, bani pentru utilităţi. Potrivit purtătorului de cuvânt al Enel SA, Johanna Scîntee, instituţia poate face eşalonări la plată, fără penalizări, pentru fiecare caz în parte, însă persoanele cu astfel de probleme trebuie să-şi motiveze în scris întârzierea. Şi reprezentanţii SC RAJA SA spun că cei care au astfel de probleme pot găsi înţelegere. Purtătorul de cuvânt al RAJA Constanţa, Irina Oprea, a explicat că se caută soluţii pentru fiecare caz în parte.

ACŢIUNE ÎN INSTANŢĂ? Mocănaşu a precizat că în cazul în care salariaţii instituţiei nu îşi vor primi banii în iulie, vor lua în calcul acţionarea în instanţă a Ministerului Agriculturii, dar şi a ministrului Daniel Constantin, ca ordonator de credite. „Nu cred că o soluţie ar fi greva, dar sigur ne vom îndrepta spre instanţă pentru a ni se face dreptate”, a spus directorul.

COTIDIANUL „TELEGRAF” A SOLICITAT UN PUNCT DE VEDERE MINISTERULUI AGRICULTURII CU PRIVIRE LA ACEASTĂ SITUAŢIE, ÎNSĂ PÂNĂ LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI NU A PRIMIT RĂSPUNS.

SCHIMBĂRI LEGISLATIVE Pe fondul acestor probleme, Guvernul a modificat recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, două legi privind înfiinţarea şi funcţionarea camerelor agricole. Potrivit noului act normativ, atribuţiile camerelor agricole judeţene constau, în principal, în oferirea de asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene. Totodată, camerele agricole nu vor mai fi “instituţii private de interes public”, ci „organizaţii autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică”. Statutul de utilitate publică se va acorda prin emiterea unui nou act normativ. Se vor constitui comitete judeţene de iniţiativă care vor organiza primele alegeri pentru înfiinţarea Camerelor Agricole. Atât patrimoniul, cât şi personalul Camerelor Agricole Judeţene vor fi preluate de noile instituţii care se vor înfiinţa. “În momentul în care instituţia va dispărea, nu ştiu cine va mai avea grijă de micii fermieri. La nivelul ţării sunt peste 25.000 de proiecte întocmite de Camerele Agricole care au adus încasări însemnate la bugetul de stat”, a spus Mocănaşu. În opinia directorului Camerei Agricole Constanţa, ordonanţa de urgenţă este neclară, întrucât “abrogă unele articole fără să pună ceva în loc”.