• Salariul mediu brut în sectorul public va stagna în 2010 şi va creşte la 3.430 lei pînă în 2015

• Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar, care trebuie să ajungă la 1 la 15 în urma aplicării Legii unitare, este în prezent de 1 la 29,3

• Salariul de bază va deveni principalul element al cîştigului salarial şi va include sporuri cu caracter general, în timp ce sporurile pentru condiţiile de muncă se vor acorda, în continuare, separat

• “Cartel Alfa” şi patronatele sindicale nu sînt de acord cu îngheţarea salariului minim în 2010 fără creştere economică

• Sindicaliştii din Educaţie au respins ultima variantă a proiectului legii de salarizare, iar reprezentanţii CSM au plecat de la întîlnirea pe legea unică

Speranţele românilor pentru o viaţă mai bună, cu salarii decente, stagnează pentru cel puţin încă un an! Salariul mediu brut lunar în sectorul public, de 2.199 lei în prezent, va stagna anul viitor, dar va creşte ulterior cu pînă la 56%, urmînd să ajungă în 2015 la 3.430 lei, conform datelor prezentate, ieri, de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, la discuţia de la Guvern cu sindicatele privind salarizarea unitară. El a precizat că evoluţia salariului mediu ia în calcul şi sporurile, nu şi al 13-lea salariu. “Creşterea cumulată în perioada 2010-2015 a salariului mediu lunar, în cei şase ani, este de aproximativ 56%. Este o dinamică de creştere prin care încercăm să asigurăm convergenţa şi, cît de cît, apropierea de salariile din UE, dar în acelaşi sens corelarea cu creşterea economică”, a spus Pogea. Potrivit ministrului, legea de salarizare unitară va conduce la scăderea masei salariale de la 9,4% din PIB, cît este în prezent, la circa 6% din PIB în 2015. “În urmă cu patru ani, masa salarială a sectorului public reprezenta aproximativ 5,5-5,7%. Dinamica în ultimii patru ani, atît în ceea ce priveşte numărul de personal, nivelul de majorare a salariilor, cît şi sporurile, au făcut ca masa salarială să ajungă astăzi la 9,4% din PIB, adică mai exact 46 de miliarde de lei. Nu putem să intrăm în UE în 2015 cu salarii de 300 euro, dar aceste salarii trebuie să fie corelate cu productivitatea şi evoluţia salariilor din mediul privat, acesta din urmă fiind cel care asigură pînă la urmă sustenabilitatea şi generează resursa pentru sistemul public”, a afirmat Pogea.

Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar este, în prezent, de 1 la 29,3, a declarat, ieri, Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii. “În momentul acesta, în sistemul bugetar, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 29,3, am calculat eu. S-a vorbit că există o diferenţă mai mare, un raport de 1 la 72, probabil că se făcea referire la anumite funcţii de conducere din agenţii sau din companii unde capitalul social este majoritar de stat, dar noi ne referim strict la sistemul bugetar”, a spus Mocanu. El a precizat că există diferenţe foarte mari între funcţii similare sau echivalente din diverse sectoare de activitate, dar şi o polarizare ridicată în interiorul unor domenii de activitate pe funcţii de execuţie. “În educaţie, raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu, pe execuţie, este de 1 la 16,3, în administraţia publică - 1 la 6,5, în sănătate, 1 la 4,66, pentru magistraţi acest raport este de 1 la 11,4, pentru apărare şi ordine publică - 1 la 10,9. Este vorba de situaţia actuală. Ce propunem prin noul sistem de ierarhizare? Raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de execuţie devine 1 la 8,65”, a mai afirmat el.

Majorările salariale, stabilite în funcţie de resursele financiare

Salariul de bază va deveni principalul element al cîştigului salarial şi va include sporuri cu caracter general, în timp ce sporurile pentru condiţiile de muncă se vor acorda, în continuare, separat. Suma sporurilor acordate cumulat nu va depăşi 30% din fondul corespunzător alocat cheltuielilor salariale. Pentru realizarea ponderii de 30% a sporurilor în total cîştig salarial, au fost incluse în salariul de bază, pe lîngă sporurile cu caracter general, şi sporul de vechime în muncă, sporul de prevenţie specific sănătăţii, sporul de suprasolicitare neuropsihică specific învăţămîntului şi altele similare acestora ori specifice unor domenii de activitate, precum sporul de confidenţialitate, de fidelitate, de stabilitate, pentru radiaţii electromagnetice. “Crearea unei noi ierarhii a salariilor de bază, atît între domeniile de activitate, cît şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, a avut la bază criteriile de evaluare convenite cu partenerii sociali: nivelul studiilor şi competenţele, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii sau interacţiunea cu factorii externi şi condiţii de acceptare pe post”, a arătat ministrul Muncii, Marian Sîrbu. El a precizat, totodată, că noua lege prevede simplificarea sistemului de salarizare prin reducerea numărului de grade şi trepte profesionale la maximum trei pentru fiecare funcţie, faţă de cinci cîte sînt în prezent la majoritatea funcţiilor contractuale. Promovarea personalului se va realiza conform prevederilor din statutele specifice fiecărui domeniu de activitate sau, în cazul în care nu este reglementată, se va face în post vacant.

“Cartel Alfa” nu este de acord cu îngheţarea salariului minim în 2010

Preşedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a spus, ieri, că termenul de 2 septembrie pentru finalizarea proiectului Legii unitare de salarizare în sistemul bugetar este nerealist, deoarece sînt multe divergenţe în ultima formă a acestuia, şi că nu este de acord cu îngheţarea salariului minim în 2010. “Trebuie stabilit un coeficient mediu ponderat pe fiecare ordonator de credite în parte, iar stabilirea coeficienţilor trebuie să ţină cont de ţinta convenită iniţial ca salariul minim să ajungă la 50% din salariul mediu în 2014. Termenul de 2 septembrie stabilit pentru finalizarea acestui text este nerealist, întrucît proiectul are multe divergenţe şi nu rezolvă stabilirea unui raport echitabil între diferite categorii de bugetari”, a spus Hossu. Liderul sindical a mai precizat că ultima variantă a proiectului Legii unitare nu rezolvă nici problemele stabilite iniţial de sindicate şi reprezentanţii guvernului şi “nu respectă cele nouă principii convenite”. El a mai declarat că proiectul legislativ va fi “uşor modificat”, mîine, la Ministerul de Finanţe. Hossu a mai spus că grilele din proiectul legii unice “se ştiu în mare”, problema fiind respectarea echilibrului. Coeficienţii de ierarhizare din proiectul legii unice de salarizare în sectorul bugetar au fost reduşi, după analiza financiară făcută de Ministerul Finanţelor, cu pînă la 25%. În urmă cu o lună şi jumătate, Guvernul a mai efectuat o ajustare a coeficienţilor cu aproximativ 40%.

Patronatele spun NU majorării salariului minim fără creştere economică

Patronatele consideră că proiectul legii unice este bine conceput, dar nu sînt de acord cu majorarea salariului minim fără creştere economică. Purtătorul de cuvînt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Ovidiu Nicolescu, a declarat, ieri, la finalul întîlnirii de la Guvern, că organizaţia pe care o conduce apreciază că actualul proiect al legii unice de salarizare a bugetarilor este unul bine conceput, dar are unele sugestii. Nicolescu a spus că doreşte ca în proiect să fie o precizare clară că vor fi corelate creşterile de salariu în funcţie de creşterea productivităţii. De asemenea, reprezentantul ACPR consideră că trebuie revăzut modul de corelare a funcţiilor de execuţie şi că trebuie să se ţină cont că legea trebuie completată cu o serie de reforme. Nicolescu a spus că majorarea salariului minim se poate face numai dacă va creşte productivitatea, altfel se va ajunge la inflaţie şi la decapitalizarea agenţilor economice.

Sindicaliştii din Educaţie resping ultima variantă a legii de salarizare

Sindicaliştii din Educaţie resping categoric ultima variantă a proiectului privind legea salarizării unice pentru bugetari, spunînd că acesta accentuează actualele inechităţi privind salarizarea şi determină prăbuşirea, iremediabilă, a învăţămîntului românesc. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt, Federaţiei “Spiru Haret”, Federaţiei Educaţiei Naţionale şi ai Federaţiei Naţionale Sindicale “Alma Mater” susţin că reforma şcolii va fi sortită eşecului, atît timp cît guvernanţii îşi vor bate joc, mai departe, de resursa umană din învăţămînt, recompensînd munca cu salarii de mizerie. “Salariaţii din învăţămînt riscă să rămînă, în continuare, Cenuşăreasa sectorului bugetar, iar actualii bugetari de lux nu-şi vor pierde acest statut. După ce, în urma negocierilor între reprezentanţii salariaţilor bugetari şi cei ai MMFPS s-a conturat un proiect de grilă care elimina inacceptabilele discrepanţe salariale actuale, conducerea aceluiaşi minister, în mod unilateral, a “mutilat” această grilă, diminuînd cu peste 40% coeficienţii de ierarhizare pentru salariaţii din învăţămînt şi sănătate. Pentru a demonstra că nu sînt cu nimic mai prejos decît “specialiştii” de la MMFPS, contabilii Ministerului Finanţelor au mai dat o lovitură acestor categorii de salariaţi, aruncîndu-i şi mai mult spre partea inferioară a grilei”, reclamă sindicaliştii din Educaţie. Ei amintesc că, printre principiile stabilite de Guvern, a fost şi cel conform căruia ar fi trebuit să existe echivalenţe între salariile din învăţămînt şi cele din sectoarele bugetare privilegiate: justiţie, administraţie publică centrală şi locală, poliţie şi armată. În opinia lor, reprezentanţii de la Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor au ignorat acest principiu, dînd dovadă de “lipsă de viziune şi profesionalism” şi, în realitate, au propus un proiect de lege care ar trebui să se intituleze “lege privind salarizarea inechitabilă în sectorul bugetar”.

Reprezentanţii CSM au plecat de la întîlnirea pe legea unică

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au plecat, ieri, de la discuţiile pe tema legii unice de salarizare, nemulţumiţi că dezbaterile de la Guvern s-au purtat pe o variantă care nu le-a fost anterior comunicată pentru a putea formula obiecţiuni. “Andreieş (Virgil Andreieş, preşedintele CSM - n.r.) a solicitat premierului să i se comunice ultima variantă a proiectului Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, spre a putea fi comunicată judecătorilor şi procurorilor, pentru a-şi exprima punctul de vedere, conform regulilor practicate la momentul adoptării oricărui act normativ”, arată CSM. Preşedintele CSM a solicitat acest lucru “deoarece din discuţii a rezultat faptul că dezbaterile s-au purtat pe marginea unui proiect elaborat în data de 11 august”. CSM mai arată că după întîlnirea anterioară, din 7 iulie, Consiliului nu i-a mai fost transmisă o altă variantă a proiectului şi nici nu a mai fost invitat să participe la negocieri. Ca urmare a faptului că această ultimă variantă de proiect nu a fost prezentată CSM în prealabil, reprezentanţii CSM au părăsit sala.