Conform unui studiu realizat de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), salarizarea personalului, promovarea pe bază de \"pile\" şi birocraţia excesivă sînt principalele motive care conduc şi întreţin corupţia în rîndul personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). DGA a realizat un studiu în rîndul personalului MIRA, referitor la corupţia din rîndul personalului instituţiei, în cadrul căruia au fost analizaţi nouă factori care ar putea influenţa acest fenomen. Astfel, au fost luaţi în calcul mai mulţi factori precum existenţa unor cazuri de corupţie nesancţionate, exemplul oferit de colegi, selecţia la intrarea în sistem, promovarea pe bază de pile, influenţa politicului, educaţia necorespunzătoare a personalului, legislaţia deficitară, nivelul salarizării şi birocraţia excesivă. Dintre aceşti factori, cei mai mulţi participanţi la sondaj au indicat nivelul salarizării personalului MIRA (33,61%) şi promovarea pe bază de \"pile\" (27,99%), precum şi birocraţia excesivă (21,43%), ca factor care contribuie la proliferarea corupţiei. Educaţia necorespunzătoare sau legislaţia deficitară nu sînt considerate ca fiind cauze importante ale actelor de corupţie ale personalului MIRA. În ceea ce priveşte existenţa unei legislaţii deficitare, faptul că cei mai mulţi dintre funcţionari nu sînt de acord cu această afirmaţie conduce la concluzia că nu există deficienţe importante referitoare la actele normative anticorupţie, mai ales că eşantionul este compus din reprezentanţi ai unei instituţii de aplicare a legii. Potrivit studiului, din punctul de vedere al eficienţei măsurilor preventive, pe primele locuri se situează \"sancţionarea cu promptitudine a celor care săvîrşesc fapte de corupţie\" (61,67%) şi creşterea nivelului salarizării personalului MIRA (58,56%), urmate de educarea personalului (47,83%), educarea cetăţenilor pentru a nu oferi \"atenţii\" (50,04%), popularizarea cazurilor în care funcţionarii MIRA au refuzat să se implice în acte de corupţie (48,57%). Autorii studiului arată că o importanţă sporită este acordată şi măsurilor privind modificarea procedurilor de lucru, astfel încît activitatea să poată fi verificată cu uşurinţă (37,68%), înîlnirilor directe ale reprezentanţilor DGA cu personalul unităţilor (35,23%), campaniile de informare cu privire la modalităţile de sesizare a faptelor de corupţie (36,89%) şi instruirea şefilor cu privire la modalităţile specifice de prevenire (33%). Studiul a fost realizat în perioada iunie - iulie 2007, sub formă de anchetă, pe bază de chestionar, la nivelul unui eşantion naţional de 1.200 de persoane, reprezentativ în rîndul personalului ministerului.