Ultimul proiect de lege propus de ministrul Educaţiei ar face ca singura categorie profesională evaluată, pentru salarizare, de comunitate, să fie cea a profesorilor. Aceştia nu sînt de acord şi consideră că principiile propuse de ministrul Anton Anton pentru plata diferenţiată a cadrelor didactice sînt incluse într-un proiect incoerent, făcut în grabă. Criteriile pentru plata diferenţiată a cadrelor didactice, în funcţie de performanţe, fac parte dintr-un proiect de lege ce urmăreşte să introducă o componentă variabilă în calculul salariilor profesorilor. Printre aceste criterii, care au fost, pînă acum cîteva zile, în dezbatere publică, se numără şi evaluarea profesorilor de directorul şcolii, de elevi şi de părinţi. Evaluarea cadrelor didactice de comunitate nu este însă pe placul profesorilor, şi nici al sindicatelor din învăţămînt. „Mi se pare incorect ca profesorii să-şi primească salariul în funcţie de imaginea lor în comunitate, să fie evaluaţi de părinţi, elevi sau primari, adică de oameni care nu au nicio pregătire pedagogică, mai ales din cauză că acest tip de evaluare presupune un grad prea mare de subiectivitate. Şi apoi, în felul acesta, cadrele didactice ar fi singura categorie profesională apreciată, pentru salarizare, de societate”, a explicat prof. de limba şi literatura română, Rucsandra Cioc. Reprezentanţii Federaţiei “Spiru Haret” (FSH) atrag şi ei atenţia asupra faptului că importanţa pe care ar putea-o avea comunitatea asupra felului în care sînt plătiţi profesorii este prea mare. “Respingem în totalitate ideea de evaluare a activităţii cadrului didactic de elevi, părinţii lor şi comunitate, pe considerente de subiectivism şi lipsa unei pregătiri de specialitate. Cel mult putem vorbi de o percepţie a acestor categorii asupra activităţii cadrului didactic, dar nu de o evaluare a activităţii. În opinia noastră, activitatea unui cadru didactic nu poate fi evaluată decît de consiliul profesoral, de catedra din care face parte acesta şi de comisia metodică”, spun cei de la FSH. În loc de părerea comunităţii despre profesor, sindicaliştii consideră că mai elocvente în evaluarea cadrelor didactice ar fi criterii care să ţină cont de specificul şcolii şi de mediul din care provin elevii, lucru cu care sînt de acord şi cadrele didactice. “Este greu să aplici salarizarea diferenţiată, pentru că progresul şcolar depinde mult şi de şcoala unde predai şi de elevii pe care îi ai în faţă”, mai spune profesorul.

Progresul şcolar al elevilor, pe primul plan

Pe de altă parte, progresul şcolar al elevilor este unanim acceptat ca un principiu în funcţie de care ar trebui să fie salarizaţi profesorii. “Salarizarea diferenţiată a profesorilor, populară în alte ţări europene, este un pas extrem de important pentru transformarea învăţămîntului românesc din instrucţie în educaţie. Mai ales că este o diferenţă foarte mare între profesori, sînt unii care se strădiuesc şi alţii care fac multe alte lucruri la şcoală, în loc să predea bine. Principalul criteriu după care ar trebui calculate salariile este progresul şcolar, nu diplomele obţinute de profesori, cărţile scrise şi articolele publicate în reviste”, precizează reprezentantul centrului nonguvernamental Educaţia 2000+, Eugen Palade. Profesorii se tem, însă, că principiile după care se va face salarizarea diferenţiată implică un grad prea mare de subiectivism. “Ceea ce faci la oră este greu cuantificabil şi există riscul de a transforma totul într-o goană după hîrtii. Pe lîngă planuri de lecţie, condici şi semnături, acum va trebui să aducem adeverinţe de la activităţi extracurriculare şi acte doveditoare ale parteneriatelor. Problema este că hîrtiile astea pot fi falsificate foarte uşor”, spune prof. Rucsandra Cioc. Mai mult, sindicaliştii cred că acest proiect de lege este realizat în grabă şi neatent, cu scopul de a distrage atenţia de la alte probleme legate de salarizarea profesorilor. FSH semnalează mai multe neconcordanţe în proiectul Ministerului Educaţiei, cum ar fi faptul că propune ca puterea de decizie asupra salariilor să revină directorului, fără să arate felul în care acesta va ţine cont de opiniile celorlalţi evaluatori. Sindicaliştii compară demersul ministrului Anton cu cel al pachetului de legi ale Educaţiei făcut de fostul ministru Cristian Adomniţei şi cu Pactul pentru educaţie semnat de partidele politice, toate aceste proiecte fiind, momentan abandonate. Criteriile pentru plata diferenţiată a cadrelor didactice, în funcţie de performanţe, au fost în dezbatere publică între 12 şi 28 noiembrie şi sînt analizate, în prezent, de minister. “Analizăm opiniile celor care au răspuns inivitaţiei noastre la dezbatere şi, dacă domnul ministru va dori, vom face publice concluziile la care am ajuns”, a precizat purtătorul de cuvînt al ministerului, Mirabela Amarandei.