Una dintre formele mascate ale muncii la negru, cel mai frecvent folosită de către agenţii economici, este încadrarea în muncă a salariaţilor cu salariul minim pe economie. Potrivit purtătorului de cuvînt al Inspectoratului Teriorial de Muncă (ITM), Florentina Vişan, pentru a plăti statului taxe cît mai mici, patronii preferă să achite salariaţilor venitul minim pe economie pe cartea de muncă şi diferenţa de bani în mînă. Florentina Vişan susţine că majoritatea patronilor preferă contractele individuale de muncă, în detrimentul celor colective. Pentru a avea siguranţa unui loc de muncă, majoritatea constănţenilor acceptă plata salariului sub orice formă, chiar şi pe baza înţelegerilor verbale. Din păcate, după semnarea documentului, cei mai mulţi dintre angajatori „uită“ să achite şi diferenţa de salariu care nu este prevăzută în contractul de muncă. După ce realizează că, de fapt, au fost păcăliţi, muncitorii încep să depună sesizări la ITM. Astfel, lunar, circa 40% din reclamaţii sînt de acest gen. „Inspectorii nu îi pot obliga pe patroni să achite nişte drepturi salariale, altele decît cele înscrise în contractul de muncă, în cazul de faţă suma de 370 lei. Mai mult, angajatorul plăteşte taxele către stat pentru această valoare şi, deci, este acoperit. În această situaţie, în momentul în care ei vin la sediul nostru să-şi reclame propriii patroni, noi nu putem face nimic“, a declarat Florentina Vişan. Ea atrage atenţia că „atîta timp cît înţelegerile dintre salariat şi patron nu pot fi demonstrate, inspectorii muncii nu-i pot lua de guler pe privaţi. Mai mult, ceea ce este trecut în cartea de muncă, suma, perioada pe care salariatul este angajat, este sfînt“. Vişan a subliniat că e preferabil ca salariaţii să reclame patronii pentru neplata drepturilor salariale înainte de a fi daţi afară şi să solicite înscrierea în carnetul de muncă a venitului real.