Salariul românesc - șef pe hârtie, codaș în buzunare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Paradox

Salariul românesc - șef pe hârtie, codaș în buzunare

Economie 12 Noiembrie 2018 / 17:22 752 accesări

Raluca Bontaș (Deloitte): „România aplică cea mai aspră fiscalitate salariilor, dar asta nu se reflectă în calitatea vieții“

Raluca Bontaș (Deloitte): „România aplică cea mai aspră fiscalitate salariilor, dar asta nu se reflectă în calitatea vieții“

Salariul minim din România a depășit media regiunii, dar i se aplică cea mai mare rată de taxare, de aproape 42%

Salariul minim din România a depășit media regiunii, dar i se aplică cea mai mare rată de taxare, de aproape 42%

Salariul minim brut din România depășește media regiunii Europei Centrale și de Est. În același timp, are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România, remisă Telegraf Constanța. Rata efectivă de taxare se menține cea mai înaltă, tot de 41,5%, și în cazul unui salariu brut de 1.000 euro, pentru care media regiunii este de 27%. „Ca urmare a transferului contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului și a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunțată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depășească media salariului minim brut din regiune, de 421 euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte zece țări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, față de 41,5% în România“, spune reprezentantul Deloitte Raluca Bontaș. Analiza, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din rețeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croația, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut in valoare de 2.080 lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunțului guvernului. „Salariatul român primește procentual mai puțin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul și contribuțiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, așadar, de așteptat ca fiscalitatea înaltă să se reflecte și într-o calitate a vieții mai crescută, de vreme ce salariatul investește mai mult în serviciile publice de educație, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficiență redusă. De exemplu, un studiul efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieții și bunăstarea cetățenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de ţări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înțelegem mai ușor fenomenul migrației forței de muncă“, mai spune Bontaș. În regiune, salariul minim brut variază între 500 euro (Estonia) și 261 euro (Bulgaria), media fiind 421 euro. Estonia are și cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) și Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 41,5%, media fiind 21%. Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) și cea mai redusă în Estonia (13%), Bulgaria (22%) și Lituania (23%). România are nivelul cel mai mic de contribuții datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23%, în ambele scenarii.



12