NUME DE COD „CAPRA” Nicușor Constantinescu, președinte ales al Consiliului Județean Constanța (CJC), a bătut și ieri drumul de la Constanța la București și retur, pentru încă două înfățișări în fața magistraților, cele cu numerele 49 și 50 din acest an. Prima întâlnire de ieri cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a avut ca subiect cererea de strămutare de la București la Constanța a dosarului în care Constantinescu este cercetat pentru punerea în aplicare a unor hotărâri de Consiliu Județean privind amplasarea perdelelor forestiere de protecție agricolă, plantarea de pomi fructiferi și asigurarea de locuințe pentru medici de renume transferați la Constanța pentru a profesa la spitalul județean. După ce instanța a amânat această cauză până pe 30 martie, la ieșirea din sala de judecată, Constantinescu a catalogat drept hilar faptul că a ajuns să fie judecat pentru că, în baza unor hotărâri CJC, a alocat bani pentru perdele forestiere în scopul stopării  fenomenului de deșertificare din județul Constanța. "Am înființat și două pepiniere prin RAJDP, la Chirnogeni și la Medgidia. Cu aceste pepiniere am reușit să plantăm milioane de puieți și să ridicăm de la 5,8% la 6,3% gradul de împădurire din județ. Din păcate, marii acuzatori, reprezentanți ai DNA, numără salcâmii mâncați de capre. Caprele au devenit un laitmotiv în ultima perioadă, fiind vorba și de faptul că un judecător al Curții Constituționale - Toni Greblă - a fost acuzat că a vândut 50 de capre. La mine sunt capre care au mâncat puieții de salcâm. Lăsând la o parte hilarul situației, eu mă bat acum pentru a arăta că am avut și am dreptate - că inițierea și ducerea la îndeplinire a hotărârilor de CJ nu sunt fapte penale. Nu sunt acuzat pentru că aș fi luat mită, chestiune pentru care ar trebui să funcționeze Anticorupția, ci că am inițiat și dus la îndeplinire hotărâri de CJ, virând bani prin Trezorerie. Sunt acuzat că am mâncat, cu caprele, puieții în speța respectivă. E tragi-comedie în 2015, în România", a declarat Constantinescu. La rândul său, avocatul lui Constantinescu, Marius Mocanu, a declarat că, dincolo de cererea de strămutare a procesului la Constanța, pe motiv de competență teritorială, a atacat și câteva dintre probele DNA depuse la dosar. "Am contestat pseudo-raportul de expertiză în specialitatea silvicultură, care a fost întocmit de un horticultor, specialist în lalele. Nu poate fi admis ca probă în condițiile în care ar fi putut fi numit un specialist în domeniu care să efectueze raportul. Nu înțelegem de ce nu a fost numit un expert silvicultor", a declarat Mocanu.

   REGULA "SILENZIO MUNDI" În cel de-al doilea dosar în care Constantinescu s-a întâlnit, ieri, cu judecătorii ICCJ, apărarea a solicitat să se indice clar, în dosarul CMZ, cu ce persoane din cadrul CJC nu va putea lua legătura liderul autorității județene când se va întoarce la muncă. Asta pentru că, printr-o măsură restrictivă extrem de general exprimată, lui Constantinescu i s-a interzis contactul cu orice persoană din CJC, fie aleasă, fie angajată. "Unul dintre argumentele noastre este că persoanele cu care nu are voie să ia legătura clientul meu ar fi trebuit să fie indicate de acuzare. Ar fi trebuit să fie menționate în rechizitoriu, să aibă calitatea de martor (spre exemplu), ceea ce nu se întâmplă cu nicio persoană. Apreciem că este exagerată solicitarea de a nu lua legătura cu persoane care nici măcar nu sunt numite în dosar", a declarat Mocanu. La rândul lui, Constantinescu a explicat că judecătorii vor decide dacă este admisibilă această cerere în condițiile în care este arestat la domiciliu pentru o presupusă încălcare a controlului judiciar. "Sunt acuzat că am restrâns activitatea unui director pentru a putea vedea exercițiul bugetar trecut și pentru a putea propune votului bugetul CJC pentru 2015. Sunt acuzat că am făcut două plăți conform unor contracte care erau în vigoare și mai sunt acuzat că am inițiat cinci hotărâri pentru finanțarea asociațiilor sportive. Din păcate, încă sunt considerat pericol public", a afirmat Constantinescu. În acest caz, după câteva ore de deliberări, instanța a respins cererea apărării președintelui ales al CJC.

Finanțarea sportului de către autoritățile județene, încurajată prin lege

Încă o "mică" informație. Într-unul dintre cele patru dosare deschise în prezent pe numele lui Nicușor Constantinescu, președintele ales al CJC este acuzat că a finanțat sportul constănțean, respectând hotărâri adoptate de aleșii județeni și girate de președinții cluburilor sportive tomitane care fac performanță la nivel național și internațional. Surprinzător sau nu, ieri, în „Monitorul Oficial al României“ au fost publicate modificările Legii 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, în care, la articolul 18, se modifică litera ”b” din indicele 1 în sensul că "prin Hotărâre de Consiliu Local/Judeţean se pot finanţa de la bugetul local/judeţean structurile sportive din sportul de performanţă, sport care este de interes naţional şi nu de interes general, în sensul Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile". Practic, "abuzul" de care este acuzat Constantinescu - susținerea sportului de performanță - nu numai că este permis, ci este chiar încurajat prin lege.