REMORCHERUL „HERCULES“, REMOTORIZAT Aderarea României la UE a fost condiţionată de adaptarea transporturilor martime la standardele comunitare. În programul de reabilitare a echipamentelor navale a intrat, la acea dată, şi instituţia care răspunde pentru persoanele care se află într-o situaţie complicată pe mare, dar şi în cazuri de poluare marină, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Cu toate acestea, intervenţiile pe mare încă se fac cu mijloace destul de rudimentare. „O parte dintre nave sunt relativ noi, întrucât au fost recondiţionate înainte de aderarea României la UE. Avem însă şi nave vechi, cum este remorcherul „Hercules“, care este depăşit moral, foarte lent şi consumă mult combustibil. Este o navă din 1988, iar motoarele sunt de concept 1970”, a declarat directorul ARSVOM, Dan Manole. El a precizat că instituţia ar avea nevoie de o navă mai mare şi nouă pentru acţiunile de salvare, însă, în această perioadă de criză, soluţia de compromis a fost remotorizarea navei „Hercules“. „Ar fi fost ideală construirea unui nou remorcher, dar costă în jur de 20 milioane euro. Rezolvarea mai ieftină a fost schimbarea motoarelor. În această situaţie, s-a ajuns la 6 milioane euro. Este o soluţie de compromis. Este bună şi aceasta. Când îmi trimit oamenii în acţiune, nu îi trimit să-i omor”, a spus Manole. Pe inventar, ARSVOM deţine, în dana 78 a Portului Constanţa, un remorcher, cinci şalupe, trei ambarcaţiuni mici pentru lansarea barajelor, două şalupe rapide şi o navă căutare şi salvare.

NORDUL ŞI SUDUL LITORALULUI, NEACOPERITE Potrivit directorului ARSVOM, dacă iarna sunt probleme în zona Portului Tomis, vara apar mai multe puncte nevralgice. „Vara, în porturile turistice se pot produce accidente navale. Există oameni nepregătiţi sau şalupe nedotate corespunzător. Am mai avea nevoie de una sau două şalupe mai mari, care să acopere nordul şi sudul litoralului. În prezent, se asigură salvarea de vieţi umane doar pentru Portul Constanţa, în timp ce zonele Mangalia, Sulina sau Gura Portiţei sunt neacoperite”, a afirmat Manole. În altă ordine de idei, instituţia se mai confruntă cu deficit de personal, dar şi cu o slabă salarizare. „În acest moment, avem nevoie de cel puţin 20 de oameni. Cu personalul existent, putem asigura funcţionarea instituţiei doar în limite de avarie. Referitor la salariile angajaţilor, acestea sunt foarte mici. Un căpitan cu studii superioare câştigă mai puţin decât un şofer de la minister, adică până în 1.500 de lei”, a spus directorul ARSVOM.