Numeroasele procese pierdute de țara noastră la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ne plasau, în cadrul unei statistici realizate la finele anului 2015, pe locul patru în topul condamnărilor suferite, după Turcia, Italia și Rusia. Țara noastră a pierdut 1.074 de cauze la CEDO, în intervalul de timp 1994-2015. În condițiile în care România s-a rezumat la a plăti daunele dispuse de CEDO, fără a adopta sistematic măsuri clare și concrete pentru a preveni repetarea problemelor, este greu de anticipat o evoluție în acest domeniu. Nerespectarea dreptului la un proces echitabil, condițiile din închisori, durata procedurilor judiciare sunt doar câteva dintre motivele pentru care România se află în acest top al condamnărilor la CEDO. România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în perioada 1994-2014 la plata a peste 55 de milioane de euro, ce reprezintă totalul costurilor în materie civilă și penală în acești 20 de ani.Mai exact, este vorba despre 55.037.217 euro, din care 3.311.891 euro în urma înțelegerilor amiabil încheiate și 51.725.326 euro în urma unor hotărâri de condamnare ale Curții. Cea de-a doua sumă este compusă din obligarea statului român la plata unor daune materiale în valoare totală de 45.939.097 euro, a unor daune morale de 4.940.551 euro, precum și a unor cheltuieli de judecată în sumă totală de 845.678 euro.

În acest context profund neliniștitor marcăm și noi sâmbătă, 10 decembrie, Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus în atenția liderilor lumii și problematica respectării drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite (ONU), înființată în cadrul conferinței de la San Francisco din 1945, a avut de la început printre atribuții respectarea drepturilor omului, în paralel cu menținerea securității și păcii la nivel internațional. La 10 decembrie 1948, la Paris, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin Rezoluția nr. 217 A (III). Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile, precum și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenția Internațională asupra Drepturilor Politice și Civile (1966), Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenția Împotriva Torturii (1984), Convenția Împotriva Apartheid-ului (1985), Convenția Drepturilor Copilului (1989).

Amintim că ministrul Justiției, Raluca Prună, a suscitat numeroase controverse, după ce a recunoscut, în cadrul şedinţei plenului CSM, că a mințit la CEDO că dispune de un buget de aproape un miliard de euro pentru şapte penitenciare, deşi în realitate Guvernul nu avea această sumă în buget, argumentând că declaraţiile ''erau nişte bune intenţii''. "Ştiţi cum e, domnule judecător, ca la penitenciare, unde eu m-am dus şi am minţit la CEDO şi spun bine minţit la CEDO, că eu am crezut că dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român... Deci eu am minţit acolo spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, ergo aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că în realitate în buget noi nu avem aceşti bani. Aşa s-a întâmplat şi cu investiţiile. Pe mine nu mă costă nimic şi pe niciun ministru să facem o foaie foarte frumoasă, să spunem că ne trebuie două miliarde de euro ca noi să avem o infrastructură de top în România, dar câtă vreme nu ai acoperire în buget, lucrurile astea nu se vor întâmpla. Deci acest guvern, pe care mă simt obligată să îl apăr nu neapărat pentru că fac parte din el, acest guvern a moştenit asta, o colecţie de bune intenţii. Şi a trebuit eu să ies să spun că nu pot să fac şapte penitenciare, că nu am bani (...)", a declarat Raluca Prună în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Pe de altă parte, o comisie parlamentară ar putea controla, în viitor, modul în care se pun în aplicare deciziile CEDO și cele ale Curții Constituționale a României. Cel puțin asta își dorește deputatul PSD Eugen Nicolicea, care a și depus un proiect de lege privind înființarea unei asemenea comisii de control. În expunerea de motive a proiectului legislativ, Nicolicea argumentează că un asemenea organism, care există și în parlamentele mai multor state, precum Marea Britanie, Italia, Austria, Cehia, Portugalia, Estonia, Slovacia, Spania și Croaţia, poate ajuta la reducerea numărului de cazuri în care statul român este dat în judecată la CEDO. Nu este clar, însă, cum va reuși comisia parlamentară să prevină aceste situații, în condițiile în care, de multe ori, România ajunge la CEDO din cauza normelor ambigue. Numai în 2015, țara noastră a pierdut 72 de procese la CEDO.