Ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac, a prezentat, ieri, Guvernului, o ordonanţă de urgenţă care cuprinde o serie de măsuri ce vizează asigurarea fondurilor necesare pentru asistenţa medicală în perioada următoare. Este vorba de suplimentarea veniturilor în sistemul sanitar prin alocarea de credite bugetare pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) de pînă la 2.800 milioane lei şi introducerea unui mecanism cost - volum, care iniţiază un parteneriat cu producătorii de medicamente care vor contribui la finanţarea sistemului. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) spun că prin aplicarea acestor măsuri se va realiza accesul neîntrerupt al populaţiei la medicamentele cu şi fără contribuţie personală acordate în ambulatoriu, în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, precum şi în spitale. “Vreau ca mesajul meu către pacienţi şi medici să fie clar: există banii necesari pentru ca personalul medical să îşi primească salariile pentru ultimele trei luni ale anului, există fonduri pentru ca pacienţii să poată fi trataţi, să beneficieze de medicamente compensate, de analize şi alte investigaţii şi pentru ca spitalele să se aprovizioneze cu medicamente şi consumabile. De asemenea, există finanţare pentru ca Programele Naţionale să trateze şi să furnizeze în continuare medicamentele vitale pentru bolnavii cronici”, asigură dr. Ion Bazac. Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, casele de asigurări de sănătate şi CNAS sînt autorizate să încheie angajamente legale suplimentare în anul 2009, în limita sumei de 2800 milioane de lei pentru servicii şi medicamente, cu termen de plată în anul 2010. De asemenea, CNAS va primi aprobarea pentru modificarea Contractului-cadru privind acordarea asistenţei medicale prin creşterea termenului de plată a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru medicamentele din programele naţionale de sănătate, astfel încît plata acestora să se poată face în 2010.

În premieră în Sănătate, sistemul de “clawback”, mecanism cost - volum

Tot în proiectul de act normativ este prevăzut ca, începînd de azi, să fie introdus, în premieră în Sănătate, sistemul de “clawback”, mecanism cost - volum. “Clawback” este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească vor contribui la finanţarea sistemului public de Sănătate cu 5 pînă la 11% din veniturile realizate în urma vînzării produselor. Reprezentanţii MS spun că grila de contribuţie va fi progresivă, premiţînd implementarea principiului cost - volum din Noua Politică a Medicamentului, adică scăderea efortului financiar public pe măsura creşterii volumelor de medicamente achiziţionate. Măsura va fi aplicată tuturor producătorilor sau deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de la 1 octombrie 2009, pentru veniturile provenite din relaţia cu instituţiile publice de sănătate, şi anume pentru vînzările de medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru cele din Lista medicamentelor compensate, precum şi pentru cele care sînt achiziţionate de către spitale. Prin implementarea sistemului de „clawback”, resursele financiare aflate la dispozitia sistemului public de Sănătate vor creşte, iar numărul pacienţilor care vor beneficia de serviciile publice de asigurare a sănătăţii va spori. În plus, mecanismul va permite realizarea unui flux de lichidităţi necesar plăţii facturilor, de care vor beneficia inclusiv producătorii. În acelaşi timp, existenţa unor fonduri suplimentare cumulat cu eficientizarea consumului de medicamente va conduce la îmbunătăţirea actului medical. MS estimează că această contribuţie a producătorilor poate aduce sistemului public pînă la 100 milioane lei anul acesta şi circa 570 milioane lei anul viitor. Sistemul” clawback” a fost utilizat sau încă este utilizat cu succes în state ca: Italia, Polonia, Olanda, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Portugalia, Irlanda şi Franţa. De exemplu, Ungaria foloseşte acest sistem din anul 2006, utilizînd o cotă procentuală unică de 12%, care se aplică tuturor producătorilor ale căror produse se află pe lista de medicamente compensate sau care se utilizează în consum spitalicesc. Noul proiect de act normativ prevede şi eliminarea incompatibilităţii privind exercitarea funcţiilor şi activităţilor din domeniul medical pentru conducătorii de servicii deconcentrate ale MS. Această măsură ţine cont de situaţia resurselor umane din sistemul sanitar, respectiv migraţia personalului medical şi deficitul de medici înregistrat. De asemenea, decizia îndreaptă şi o măsură care îi discrimina pe medicii care ocupă funcţii de conducere în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi medicii din sistemul sanitar, în sensul ca primii nu şi pot exercita profesia.