Concluzia unui studiu al Comisiei prezidenţiale pentru Sănătate, realizat în 2008, aduce date înfricoşătoare: sistemul sanitar românesc omoară, an de an, nu mai puţin de 60.000 de bolnavi. Medicii sunt singurii care se lovesc, zi de zi, de problemele sistemului, sunt cei care ştiu că vieţile multor bolnavi ar fi fost salvate dacă Sănătatea ar fi avut cele necesare. De asemenea, ei sunt cei care sunt nevoiţi să “bage” pe gâtul pacienţilor tratamente “expirate”, substanţe care, de ani buni, sunt interzise în Europa. Cadrele medicale sunt cele care ştiu cel mai bine că viaţa multor pacienţi ar fi putut să fie prelungită, însă România nu oferă nicio şansă. Iar situaţia este, fără doar şi poate, din ce în ce mai critică. Bolnavilor le este tot mai frică să treacă pragul unităţilor sanitare, le este frică pentru că ar putea să fie ultimele zile din viaţă. În ultima perioadă am asistat la o serie de decese de-a dreptul “stupide”, oameni care au murit cu zile în spitalele din ţara noastră, sistemul fiind cel care le-a încheiat socoteala cu viaţa, poate mult prea devreme. În ciuda bolilor cumplite cu care se aleg, în ciuda suferinţei, “rănile” lor sunt adâncite, nicidecum vindecate. Un exemplu în acest sens îl constituie pacienţii bolnavi de cancer. În 2010, oamenii cu diferite tipuri de cancer încă mai sunt supuşi tratamentelor “violente” prin radioterapie cu sursă de cobalt, metode uitate demult de colegi din Europa. Cadrele medicale sunt de părere că decenţa în acest domeniu este un cuvânt total străin. Managerul general al Spitalului Clinic Colentina, Bogdan Andreescu, susţine că “principalele cauze de mortalitate în România, şi în general, sunt bolile cardiovasculare şi bolile oncologice”. “De exemplu, un pacient care are un infarct sau accident cerebral are, în România, şanse de supravieţuire substanţial mai mici faţă de ale unui pacient din ţările din Europa”, explică medicul director. Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Dan Căpăţână, recunoaşte, la rândul său, toate aceste probleme, principala cauză pentru care s-a ajuns în situaţia de faţă fiind subfinanţarea. „Fără bani nu poţi face nimic. Subfinanţarea tot este evidentă. Nu avem nimic. Activitatea medicală întâmpină astfel probleme grave, bolnavii sunt nevoiţi să-şi cumpere singuri tratamentele. Or, aşa nu se poate ajunge la calitate 100%, la performanţă, la progrese”, este de părere managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână.

ÎN TOP LA INDICII DE MORTALITATE. Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a explicat că statistica a fost realizată pe indicii de mortalitate şi morbiditate din ţările UE, pe diferite afecţiuni, observându-se că în România aceştia sunt mai crescuţi. “S-a văzut că la noi aceşti indici sunt crescuţi, după care s-a văzut de ce sunt crescuţi. Tocmai pentru că depistarea este tardivă, nu există politici intersectoriale, pentru că finanţarea sistemului este proastă, avem deficit de medici. Toate acestea conduc la faptul că un român, dacă ar fi trăit în altă ţară, ar fi avut şansa de a primi un tratament la timp. Nu are egalitate de şanse, nu poate să acceseze serviciile pe care legea le prevede”, susţine profesorul. Întrebat care ar fi factorii care determină accesibilitatea la sistemul sanitar a unei populaţii şi starea de sănătate a acesteia, prof. univ. dr. Astărăstoae a spus că “aceşti factori sunt responsabilitatea celor care organizează sistemul”. “Finanţare, personal calificat, investiţiile în Sănătate. Dacă nu faci aceşti paşi, nu asiguri accesibilitatea la sănătate”, adaugă şeful CMR.

SISTEMUL SANITAR NU ESTE SINGURUL VINOVAT. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că sistemul sanitar nu este singurul responsabil de starea de sănătate a românilor. “Nu mi se pare corect. 75% din starea de sănătate a unei populaţii este datorată altor cauze, economice, sociale. Determinanţii stării de sănătate nu sunt numai cei daţi de boală. Bolile sunt aduse de fumat, de consum de alcool, de accidente rutiere, starea socială”, este de părere secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Cristian Irimie. Pe de altă parte, însă, secretarul de stat recunoaşte că România este printre ultimele ţări din UE la capitolul sistem sanitar.