Anul 2008 a adus şi bune şi rele pentru Sănătate. Medicii s-au ales, în anul care tocmai s-a încheiat, din partea Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), cu o majorare salarială de 11% şi cu un acord scris de majorare a lefurilor de pînă la 20%, în 2009. Încă din primele luni ale anului, nemulţumirile salariale ale medicilor l-au încolţit pe ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, demnitarul fiind nevoit, la sfîrşitul lunii ianuarie, să cadă la pace cu Federaţia “Sanitas” pentru o majorare salarială aplicată în două tranşe. Spre sfîrşitul anului, în luna noiembrie, Nicolăescu, după o lungă serie de discuţii şi ameninţări cu grevă generală din partea medicilor, semnează un acord în care angajează Ministerul Sănătăţii la o nouă majorare salarială de pînă la 20%, în 2009. Pe tot parcursul anului 2008, ministrul Nicolăescu a fost într-o continuă dispută cu distribuitorii de medicamente. Aceştia au sistat, la începutul lunii octombrie, livrările către toate farmaciile din ţară, din cauza neactualizării cursului de schimb valutar folosit la calculul preţurilor medicamentelor. Abia la sfîrşitul lunii octombrie, în urma numeroaselor negocieri cu MSP, distribuitorii au obţinut recalcularea preţurilor medicamentelor de pe lista de compensate şi gratuite la cursul de 3,63 pentru un euro, decizie valabilă pînă la 31 decembrie 2008. Distribuitorii au reclamat faptul că ultima actualizare a preţurilor medicamentelor s-a făcut în aprilie 2007, deşi, conform legii, recalcularea trebuie făcută la fiecare trei luni. Ei estimau, la sfîrşitul lunii iunie, că au înregistrat pierderi de peste 20 de milioane de euro de cînd sînt nevoiţi să distribuie medicamente la cursul valutei de acum un an, adică 3,32 lei pentru un euro. Pe de altă parte, după ce Curtea Constituţională a suspendat, în toamna trecută, legea de vînzare a cabinetelor medicale, considerînd-o neconstituţională, noua lege a lui Nicolăescu presupune vînzarea cabinetelor la un preţ care se stabileşte de un evaluator al consiliului local, luîndu-se în considerare valoarea spaţiului medical şi a terenului aferent la preţul de piaţă. În baza noii legi, foarte puţini medici au reuşit să îşi cumpere cabinetele din cauza preţurilor foarte mari stabilite de evaluatori. În luna aprilie, medicii de familie au primit laptopuri şi imprimante, de la Ministerul Sănătăţii, pentru a putea stoca şi accesa mai uşor datele pacienţilor. Tot în acest scop, a fost implementat, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătătate, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), un program pentru care se alocă peste 100 de milioane de euro. O dată cu implementarea SIUI, medicii de familie din teritoriu s-au plîns, în repetate rînduri, de pierderea din evidenţă a pacienţilor din cauza acestui program.

Programele de prevenţie, criticate

MSP a investit, în 2008, sute de milioane de euro în programe naţionale de prevenţie care mai de care mai controversate. Mult mediatizatul Program de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, început în iulie 2007 şi prelungit pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 2009, a fost criticat de medicii de familie care au susţinut că un simplu bilanţ la nivel naţional al tuturor pacienţilor asiguraţi ar fi condus la aceleaşi statistici medicale. La jumătatea lunii septembrie, intră în vigoare lista alimentelor nerecomandate copiilor, potrivit căreia produse precum hamburgerii, pizza, preparatele de patiserie, cartofii prăjiţi şi mezelurile grase nu mai pot fi comercializate în şcoli şi grădiniţe. Campania anti-fumat şi pictogramele “horror” inscripţionate pe pachetele de ţigări, de la 1 iulie 2008, au fost şi ele criticate de diverşi specialişti în domeniu. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog şi coordonatorul Centrului pentru renunţarea la fumat de la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, declara în luna iulie, că “primele efecte ale pictogramelor de avertizare de pe pachetele de ţigări se vor face simţite, în România, de-abia peste un an”. Ultimul program de prevenţie lansat de MSP, la sfîrşitul lunii noiembrie, cel de vaccinare a elevelor de clasa a patra împotriva infecţiei cu virusul HPV, care provoacă cancerul de col uterin, a lansat cele mai mari controverse. În prima săptămînă a campaniei, peste 80% dintre părinţii ale căror fiice erau programate să fie vaccinate împotriva cancerului de col uterin, în perioada 24 - 28 noiembrie, nu au fost de acord cu acest vaccin. Opoziţia aproape generalizată a părinţilor a venit, în opinia ministerului, din cauza unei campanii de informare dezorganizate.

Sarcini grele pentru noul ministru

Noul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac, va avea sarcini grele în mandatul său. De-a lungul anului 2008, Eugen Nicolăescu a anunţat, în repetate rînduri, că în România vor fi construite, în următorii patru ani, 32 de spitale noi, investiţia ridicîndu-se la peste 2,7 miliarde euro. Proiectul a fost început, iar procedurile de licitaţie pentru construcţia spitalelor au demarat pe 5 mai. La 17 dintre aceste licitaţii au fost depuse contestaţii. În Timişoara, Iaşi, Craiova, Tg. Mureş şi Constanţa vor fi construite spitale regionale de urgenţă, în timp ce în alte 18 judeţe, vor fi ridicate, pînă în 2012, spitale judeţene de urgenţă. Pe lîngă cele patru spitale regionale şi cele 18 judeţene de urgenţă, investiţiile vizează şi 10 spitale municipale, orăşeneşti şi comunale. În ceea ce priveşte dotarea spitalelor, una dintre cele mai mari investiţii ale MSP este achiziţia a 60 de seturi de chirurgie laparoscopică de ultimă generaţie şi a nouă stimulatoare bazate pe realitatea virtuală, pentru instruirea medicilor chirurgi. Întreaga investiţie s-a ridicat la peste şapte milioane de euro. Noua listă de medicamente compensate sau gratuite, elaborată de Nicolăescu, intrată în vigoare la jumătatea lunii iulie, include şi produse în premieră pentru boli cronice sau rare, triate în funcţie de rezultatele pe care le-au dat în alte ţări şi de efectele lor terapeutice. Potrivit lui Nicolăescu, pe listă se află cinci medicamente noi pentru insuficienţă cardiacă, cinci pentru hepatită cronică şi cîte nouă pentru ciroză hepatică şi, respectiv, pentru alte afecţiuni de natură oncologică. Între medicamentele pentru boli rare, introduse în premieră pe lista compensatelor, se află şi cele care tratează hemofilia şi talasemia.