Sistemul sanitar românesc este subfinanţat şi e caracterizat de existenţa unui deficit de personal, relevă studiul “Calitatea vieţii profesionale a personalului din sistemul sanitar”, realizat în perioada decembrie 2009 - august 2010 la Centrul de Cercetare Socială “Solidaritatea”, de cadre didactice şi studenţi ai Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, pe un eşantion de 250 de salariaţi din regiune. Potrivit cercetării, respondenţii au indicat în proporţie de 70% existenţa unui deficit de personal, iar cauzele identificate au fost bugetul insuficient al unităţii (40%), plecarea personalului pentru locuri de muncă mai bine plătite (13,6%), salarii mici (9,6%) şi condiţiilor grele de muncă (4,4%). Referitor la modul şi nivelul de finanţare a sistemului sanitar, 90,4% dintre participanţii la studiu sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de finanţarea sistemului sanitar, percepând-o drept cea mai importantă problemă a sistemului sanitar. 46% dintre respondenţi au indicat că, după ce unii dintre colegi renunţă la locul de muncă, postul este blocat, 68,8% dintre salariaţi au arătat faptul că plecarea colegilor are drept consecinţă sporirea sarcinilor de serviciu, iar 25,2% dintre cazuri consideră că plecarea colegilor are drept consecinţă pentru cei rămaşi prelungirea programului de lucru. În acelaşi timp, studiul relevă că deficitul de personal afectează şi pacienţii, în special prin scăderea capacităţii unităţii de acordare a serviciilor necesare. De asemenea, percepţia salariaţilor despre condiţiile de muncă este una negativă, 77,6% dintre cei intervievaţi indicând existenţa condiţiilor de muncă drept periculoase sau foarte periculoase (25,6% foarte periculoase, iar 52% ca periculoase). Gradul de pericol este dat de absenţa echipamentului individual de muncă şi a celui de protecţie, 57,6% dintre respondenţi declarând că sunt nevoiţi să-şi cumpere echipamentul individual de muncă, 18% că nu au echipament individual de protecţie, iar 49,2% consideră că acesta este insuficient.