Ministerul Sănătăţii consideră că taxa pe viciu la tutun, dar şi la alcool, ar trebui majorată anual, deoarece consumul de ţigări a scăzut, influenţând încasările din contribuţia pentru sănătate, care sunt astfel mai mici, în timp ce cheltuielile cu bolile fumătorilor sunt în creştere continuă. Creşterea costurilor cu diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat este generată atât de descoperirea unor metode noi în medicină, dar şi de atingerea pragului de vârstă de 45 ani de către cohorta populaţională născută în perioada 1967-1969, se arată într-un document semnat de conducerea ministerului. Contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun, cunoscută sub numele de taxă pe viciu, a fost introdusă de Guvern în 2006 şi stabilită la 20 de eurocenţi pentru fiecare pachet de ţigări şi 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat. O majorare a acestei taxe ar genera scumpirea unui pachet cu ţigări şi a unei sticle cu alcool. În documentul citat, ministerul arată că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă creşterea taxării produselor din tutun şi sprijinirea fumătorilor în vederea renunţării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt şi mediu a consumului de tutun, fiind recomandată şi aplicarea unei taxe asupra produselor din tutun care să fie utilizată pentru acţiuni de prevenire a debutului şi de susţinere a renunţării la fumat. Ministerul arată, în acelaşi timp, că, urmare a scăderii considerabile a prevalenţei fumatului în rândul populaţiei generale (de la 36% în 2004 la 26% în 2011), consumul de ţigarete a scăzut, motiv pentru care şi încasările din contribuţia pentru sănătate au scăzut, în timp ce cheltuielile pentru tratamentul şi diagnosticul bolilor provocate de fumat au crescut, ca urmare a creşterii numărului de bolnavi şi a posibilităţilor terapeutice, suma cheltuită pentru spitalizarea şi tratamentul prin programele naţionale de sănătate doar al cazurilor atribuibile fumatului fiind cu aproximativ 100 milioane lei mai mare decât cea încasată din contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun. ”Având în vedere creşterea continuă a cheltuielilor legate de diagnosticul şi tratamentul bolilor provocate de fumat (ca urmare a descoperirii de metode noi de diagnostic şi tratament, dar şi ca urmare a atingerii pragului de vârstă de 45 de ani de către cohorta populaţională născută în perioada 1967-1969), identificarea unei soluţii prin care contribuţia pentru sănătate aplicată produselor din tutun (şi alcool) să crească anual ar trebui să fie o prioritate”, se arată în document. Ministerul avansează în această teorie şi precizează că OMS, Banca Mondială, dar şi experienţa altor ţări indică mai multe posibilităţi, printre care creşterea anuală a actualei taxe fixe aplicate fiecărui pachet de tutun, de 0,20 euro/pachet, înlocuirea acestei taxe fixe cu un procent fix din acciza totală (cum este cazul taxei de 1% din acciză, destinată Ministerului Sportului) sau aplicarea unei taxe pentru sănătate, distinctă de acciză, de exemplu ca procent din veniturile firmelor care comercializează produse din tutun, dar şi alcool. ”Ministerul Sănătăţii a implementat încă din 2006 recomandările OMS privind metodele eficiente de reducere a poverii bolilor produse de consumul de tutun, precum şi prevederile Convenţiei-Cadru pentru Controlul Tutunului privitoare la creşterea taxării produselor din tutun şi sprijinirea fumătorilor în vederea renunţării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt şi mediu a consumului de tutun. Astfel, Ministerul Sănătăţii a reluat în 2014 finanţarea componentei de tratament al dependenţei tabagice (”Programul Stop Fumat” şi linia telefonică gratuită Tel Verde Stop Fumat) în cadrul Programului Naţional de Promovare a Sănătăţii, alocând un buget de aproximativ 1,3 milioane lei. Având în vedere importanţa acordată domeniului prevenţiei bolilor în recent adoptata Strategie Naţională de Sănătate Publică, susţinerea de către Ministerul Sănătăţii a reducerii fumatului va continua şi în perioada următoare”, se mai arată în document.