CINE ÎŞI ASUMĂ RESPONSABILITATEA? De-a lungul anilor, s-a constatat că în momentele-cheie, când avem de-a face cu inundaţii, ninsori abundente, alunecări de teren, cutremure, incendii sau fel şi fel de evenimente neplăcute, cei care trebuie să acţioneze sunt prinşi pe picior greşit. De ce se întâmplă aşa de fiecare dată? Una dintre explicaţii ar fi pedepsele prea mici pentru cei ce ar fi trebuit să acţioneze la timp. Un proiect de lege iniţiat de 73 de parlamentari, în majoritate PSD, încearcă să schimbe lucrurile. Iniţiatorii, printre care Ecaterina Andronescu, Mihai Sturzu, Marian Neacşu şi Anghel Stanciu, consideră că, „în general, comitetele pentru situaţii de urgenţă, având doar sancţiuni contravenţionale, aşteaptă organele de control ale ISU să aplice legea şi nu-şi asumă nicio responsabilitate, iar în situaţia în care apare un eveniment, sunt luate prin surprindere fără echipamentele necesare intervenţiei“.

PEDEPSE ASPRE Proiectul parlamentarilor prevede că vor constitui infracţiune şi se vor pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă, neconstituirea rezervelor tehnice şi materiale necesare pentru aceste situaţii şi neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiei de urgenţă. Aceeaşi pedeapsă penală şi aceeaşi amendă se prevăd în proiect pentru neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţie civilă, neanunţarea despre evenimente periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă necesare. Iniţiatorii consideră că persoanele cu atribuţii în organizarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi cetăţenii din aria evenimentului vor fi determinaţi să intervină, „ştiind că riscă să fie sancţionaţi penal“. Potrivit iniţiatorilor, organele de control IGSU sau ISU aplică anual amenzi contravenţionale de peste 15 milioane de lei, care până în prezent nu au dus la eficientizarea activităţii comitetelor locale de intervenţie în caz de urgenţă, iar, în timp, s-a demonstrat că „numai ştiinţa că există o sancţiune penală a fost mai mobilizatoare decât amenda contravenţională“. Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind forul decizional.