Sancțiunile impuse de UE după anexarea Crimeei au fost prelungite

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Sancțiunile impuse de UE după anexarea Crimeei au fost prelungite

Externe 09 Martie 2016 / 17:55 519 accesări

Ambasadorii statelor UE au convenit miercuri să prelungească cu șase luni sancţiunile impuse unui număr de 146 de persoane şi 37 de entităţi care, acuză UE, au beneficiat de pe urma anexării Crimeei de către Rusia sau au acţionat împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei. Pe listă figurează și vicepremierul rus Dmitri Rogozin, consilierul prezidenţial rus Serghei Glazîev şi Dmitri Kiseliov, considerat şeful propagandei la Kremlin. Între entităţile sancţionate se află o serie de firme din Crimeea şi diverse batalioane ale separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Numele a trei persoane - toate decedate - au fost scoase de pe listă, inclusiv cel al lui Igor Sergun, fostul director GRU (principalul serviciu de spionaj militar rus). Sergun a decedat subit, în Liban, la începutul acestui an. SUA au anunţat miercurea trecută că au prelungit sancţiuni similare, constând în blocarea activelor şi interdicţia eliberării de vize. De asemenea, sancţiuni economice, energetice şi bancare dure impuse Rusiei după anexarea Crimeei şi o presupusă implicare rusă în conflictul armat din estul Ucrainei au fost prelungite până la sfârşitul lui iulie.

Membri ai Parlamentului European (PE) au îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, să impună sancţiuni preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi altor 28 de persoane, din cauza ”tratamentului ilegal aplicat pilotului ucrainean Nadia Savcenko”. În total, 57 de eurodeputaţi au semnat, pe 8 martie, o scrisoare în care prezintă o listă de nume ale unor ruşi şi separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei pe care-i acuză de faptul că ”sunt responsabili de decizia politică de răpire a lui Savcenko, de transportarea ei pe teritoriul Rusiei, deţinerea ei ilegală şi fabricarea acuzaţiilor care-i sunt aduse”. În afară de numele lui Putin, pe această listă neagră apar, de asemenea, numele directorului Serviciului Federal rus de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov, al preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din cadrul Dumei de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului rus), Aleksei Puşkov, ale unor procurori de rang înalt din Rusia şi al liderului separatist pro-rus din estul Ucrainei, Igor Plotniţki. Pe listă figurează, totodată, nume ale unor procurori, judecători şi altor persoane care sunt acuzate că au fabricat probe împotriva lui Savcenko, care au declarat valide din punct de vedere legal, în Curte, probe fabricate şi au prelungit, timp de 20 de luni, detenţia lui Savcenko, în aşteptarea încheierii procesului acesteia. Semnatarii scrisorii cer ca lui Putin şi celorlalţi să le fie interzisă eliberarea de vize UE, să le fie blocate activele şi să le fie confiscate toate proprietăţile pe care le deţin pe teritoriul UE.

Pilotul şi parlamentarul Nadia Savcenko a anunţat miercuri, în instanţă, că va continua să facă greva foamei, în urma unei şedinţe tensionate, în cadrul căreia judecătorul rus a amânat verdictul în acest caz extrem de mediatizat până pe 21 martie. Sfidătoare, ea a spus că nu recunoaşte nici tribunalul şi nici verdictul acestuia, după care s-a aşezat pe banca dinăuntrul cuştii acuzaţilor şi a făcut un gest obscen către magistrat. Ea a subliniat că va continua greva foamei, indiferent de consecinţe. ”Trebuie să înţelegeţi că ne jucăm cu viaţa mea. Miza este mare, iar eu nu am nimic de pierdut”, a spus ea. Ea a avertizat că o revoltă populară similară mişcării Euromaidan din Ucraina este inevitabilă în Rusia şi a apreciat că ”preşedintele rus, Vladimir Putin, nu se poate agăţa de putere prin sângele oamenilor”.

Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a purtat un tricou pe care era imprimat tridentul ucrainean, în timpul acestei şedinţe desfășurate într-un tribunal din oraşul Doneţk, situat în apropiere de frontiera cu Ucraina, în care a promis că se va întoarce ”vie sau moartă”. Ea este acuzată că a acţionat ca observator şi a furnizat coordonatele unui atac cu mortiere în estul Ucrainei, în iulie 2014, soldat cu moartea a doi jurnalişti ruşi care relatau despre conflictul armat dintre forţele guvernamentale ucrainene şi separatişti. Savcenko afirmă că a fost capturată de separatişti în Ucraina şi adusă ilegal, cu forţa, în Rusia. Procurorii au cerut să fie condamnată la 23 de ani de închisoare şi la plata unei amenzi de 100.000 de ruble (1.400 de dolari). Ea este acuzată de crimă, tentativă de crimă şi traversarea ilegală a frontierei ruse. În scurta şedinţă de miercuri, avocatul lui Savcenko a citit declaraţia sa de închidere, pe care a fost împiedicată să o citească în audierea de joia trecută. După aceea, avocatul a cerut Curţii să pronunţe verdictul imediat.

Citește și:

Peste 27.000 de militari din 22 de ţări, la exercițiul NATO Anaconda, în Polonia

Corturi în Piaţa Maidan şi proteste antiguvernamentale la Kiev

„Conflictul din Ucraina a afectat profund 580.000 de copii în estul ţării“

„Relaţiile ruso-occidentale se îndreaptă spre un nou Război Rece“

Rusia trimite o navă lansatoare de rachete spre Siria

Rusia şi instabilitatea tot mai mare în lume, în centrul lucrărilor Conferinţei de la Munchen

Zeci de moldoveni luptă în estul Ucrainei, de partea rebelilor

„Normalizarea relaţiilor Rusiei cu UE este imposibilă“

„Riscul unui război între Ucraina și Rusia a crescut“



12