ANII... VORBESC Studiile genetice au confirmat ceea ce multe generaţii de femei ştiau din experienţă proprie! Sânii sunt primii care ne trădează când vine vorba despre procesul de îmbătrânire. Cercetătorii din cadrul Universităţii California au descoperit un sistem de identificare a vârstei unei persoane prin analizarea unui eşantion de ţesut sau a unei probe de sânge. Pe măsură ce îmbătrânim, modelele chimice ale ADN-ului se schimbă, adică expresia anumitor gene se accentuează sau, dimpotrivă, se estompează, un proces numit ştiinţific epigenetică.

Cercetătorii americani au plecat de la o analiză detaliată a schimbărilor de ADN, realizată pe 7.844 de eşantioane de ţesut, reprezentând 51 de tipuri diferite şi provenind de la o gamă largă de subiecţi, de la fetuşi la persoane trecute de 100 de ani. Analiza a arătat că procesul de îmbătrânire al diverselor tipuri de eşantioane diferă. Cercetătorii au identificat un set de 353 de subpărţi ale genomului uman care răspund diferit la procesul de metilare. Măsurând indicii de prezenţă sau absenţă a genelor în eşantioanele de ţesut, echipa de cercetători a putut crea un algoritm matematic din care a rezultat cu precizie vârsta persoanei de la care au fost recoltate. Metoda este de două ori mai precisă decât tehnica de măsurare a telomerilor folosită până în prezent pentru identificarea vârstei unei persoane, existând o diferenţă maximă de 3,6 ani în depistarea etăţii corecte.

INIMA RĂMÂNE TÂNĂRĂ Fapt secundar în studiu a fost identificarea anumitor părţi din organismul uman care sunt mai vulnerabile la îmbătrânire. Cercetătorii s-au folosit de algoritmul proaspăt descoperit pentru a analiza eşantioane de ţesut prelevate de pe sâni de la două grupuri distincte de femei cu vârste cuprinse între 55 şi 60 de ani. Studiul lor a arătat că ţesuturile mamare indicau cu doi până la trei ani mai mult decât vârsta reală a femeilor. În ceea ce priveşte inima, aceasta se menţine cu până la nouă ani mai tânără decât restul corpului, concluzie valabilă pentru ambele sexe. Cercetătorii cred că sânii sunt mai sensibili la îmbătrânire pentru că sunt expuşi în mod constant la schimbările hormonale, în timp ce inima rămâne mai tânără pentru că este regenerată la fel de constant de celulele stem.

Şi ţesuturile canceroase analizate au arătat că sunt predispuse să îmbătrânească în mod prematur. Câteodată, aceste ţesuturi au arătat şi cu 36 de ani mai bătrâne decât vârsta reală a persoanei de la care au fost prelevate. Analiza ţesuturilor canceroase a vizat 20 de forme de cancer de la 20 de organe sau părţi ale organismului diferite. S-a făcut apoi o paralelă între îmbătrânirea prematură a sânilor şi cea a ţesuturilor canceroase şi s-a ajuns la concluzia că aceasta este explicaţia pentru care cancerul la sân este cea mai des întâlnită formă de cancer la femei.