David Miliband a devenit candidat-surpriză la funcţia de Înalt reprezentant pentru Politică Externă al UE, în timp ce opoziţia la o candidatură a lui Tony Blair la preşedinţia UE este tot mai puternică, relatează ”The Times”.

În pofida faptului că posibilitatea ca fostul premier britanic, laburistul Tony Blair, să devină preşedinte al UE a dominat dezbaterile din Marea Britanie, un număr tot mai mare de capitale europene se concentrează asupra meritelor ministrului britanic al Afacerilor Externe, laburistul David Miliband. Nimeni în Europa nu crede, însă, că cele două noi funcţii create de Tratatul de la Lisabona ar putea fi ocupate de reprezentanţi ai aceleeaşi ţări, în condiţiile în care cazul lui Miliband nu a fost avansat de Marea Britanie. Dar, în Europa există opinia că o candidatură a ministrului britanic al Afacerilor Externe este mai acceptabilă decît cea a fostului său şef, afectat de asocierea sa cu fostul preşedinte american, George W. Bush şi entuziasmul său faţă de războiul din Irak. Speculaţiile vor fi alimentate de un discurs asupra viitorului blocului european în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, pe care David Miliband îl va susţine luni. El va prezenta, probabil, o opinie asupra a ceea ce înseamnă Înaltul reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate, funcţie pe care mulţi europeni o considerã echivalentã cu cea de ministru al Afacerilor Externe. În vîrstă de 44 de ani, ministrul britanic se confruntă cu perspectiva opoziţiei, în cazul în care Partidul Laburist va pierde alegerile generale. Înalta funcţie, bine plătită la Bruxelles, i-ar oferi un rol influent în lume, revenirea lordului Mandelson din cadrul Uniunii demonstrînd că acest lucru nu reprezintă sfîrşitul ambiţiilor politice ale acestuia.

Pe lista altor posibili candidaţi se află finlandezul Olli Rehn, comisarul în exercţiu pentru Extindere, suedezul Carl Bildt, ministru al Afacerilor Externe, austriaca Ursula Plassnik şi grecoaica Dora Bakoyannis, foşti miniştri ai Afacerilor Externe. Liderii celor 27 de ţări membre vor lua în discuţie candidaturile la cele două noi funcţii la summit-ul din Bruxelles de săptămîna viitoare, în pofida faptul că numirile au fost amînate din cauza refuzului preşedintelui ceh, Vaclav Klaus, de a semna Tratatul de la Lisabona, în legătură cu excepţia invocată privind Carta Drepturilor Fundamentale.