În acest an, cercetările sistematice la siturile arheologice aflate pe teritoriul judeţului Constanţa nu vor mai avea loc. Această situaţie fără precedent, care întrerupe o tradiţie cu care Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) se mândrea de ani de zile, este justificată prin lipsa fondurilor necesare derulării campaniilor. Mai exact, deşi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional alocă 30% din totalul sumei necesare desfăşurării sistematice, MINAC nu poate suporta, în avans, cheltuielile de 70%, reprezentând 100.000 de lei, până la decontarea lor de către minister. În aceste condiţii, MINAC s-a văzut în imposibilitatea de a accesa fondurile repartizate pentru: Capidava - 31.500 lei, Carsium din Hârşova - 18.000 lei, Oltina, punctul „Capul Dealului” - 18.000 lei, cheia „Vatra satului” - 9.000 lei, insula „La Ostrov” din Năvodari - 9.000 lei, cetăţile Albeşti - 13.500 lei şi Ulmetum din comuna Pantelimon - 40.500 lei.

ÎNCASĂRI MICI, SĂPĂTURI SISTATE „De obicei, avem contract cu Ministerul Culturii pentru şapte şantiere arheologice: Cheia, insula „La Ostrov” din Năvodari, cetatea Hârşova, cetatea Capidava, Ulmetum, Albeşti, Oltina. Pentru Histria şi Adamclisi, de obicei, săpăturile noastre, ale muzeului, se fac pe fondurile obţinute de Universitatea Bucureşti şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Capitală”, a explicat directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea. Acesta a explicat şi de ce s-a ajuns la această măsură. „Anul acesta nu am mai avut încasările pe care le-am avut în alţi ani, deoarece nu se mai fac cercetări pe Autostradă (n.r. săpături de salvare)”, a spus Custurea. Constatarea că MINAC nu se poate angaja din punct de vedere financiar în susţinerea cercetărilor sistematice de teren din acest an a fost făcută luni, în urma şedinţelor Consiliului de Administraţie şi Consiliului ştiinţific din cadrul instituţiei de cultură.

Decizia de a nu deschide şantierele arheologice în acest an a fost primită cu resemnare de arheologi. Mai ales de cei cu ştate vechi în cercetările siturilor, cum este şi cazul arheologului dr. Zaharia Covacef, care de 40 de ani sapă la Capidava, în căutarea vestigiilor trecutului. „Nu s-a mai întâmplat acest lucru niciodată, deşi au mai fost perioade dificile, când se lucra aproximativ o săptămână, pentru întreţinerea siturilor”, a spus vineri, pentru cotidianul „Telegraf”, dr. Zaharia Covacef, la doar câteva minute după ce s-a întors de la Capidava, dintr-o vizită neoficială.

„MAI SMULGEM O BURUIANĂ, MAI RIDICĂM O PIATRĂ” „Ca arheolog, nu rezişti să stai departe de şantierele pe care ai lucrat o viaţă. Ne ducem să vedem dacă mai este totul la fel, aşa cum am lăsat. Mai smulgem o buruiană de ici, de colo, mai ridicăm o piatră pe care au dărâmat-o oamenii, animalele, turiştii, ploile, vânturile. O să ne copleşească ierburile”, a mai spus, cu mâhnire, dr. Zaharia Covacef, care a început cercetarea la Capidava în anul 1973. Cercetătoarea consideră că, dacă situaţia se va perpetua, ar fi „mai bine să le astupăm pe toate. Ceea ce pui sub pământ se păstrează mai bine. Cine-şi iubeşte strămoşii va contribui la scoaterea lor la lumină”. Pe lângă speranţa că anul viitor lucrurile vor reveni la normal, arheologilor le rămâne mai mult timp pentru cercetare. De la birou.