Campaniile sistematice arheologice, desfăşurate sub egida Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, au început, deja, la Ulmetum, în această săptămână. Cel de-al doilea şantier arheologic, care va fi deschis în Dobrogea, este cel de la Capidava, echipa MINAC, alcătuită din cercetătorul ştiinţific dr. Zaharia Covacef şi muzeograful Tiberiu Potârniche, urmând să reia cercetările în sectorul estic, la sfârşitul lunii august.
Dacă anul trecut, săpăturile au început mai devreme, în acest sezon au fost amânate, din cauza cotei crescute a apei Dunării. Potrivit muzeografului Tiberiu Potârniche, în această vară se vor continua cercetările campaniei anterioare, specialiştii MINAC dorind să finalizeze un sondaj cartografic în interiorul construcţiei de epocă romano-bizantină, care, după toate aparenţele, a suferit o distrugere masivă spre sfârşitul secolului al VI-lea. Cercetătorul dr. Zaharia Covacef se aşteaptă ca şi anul acesta să scoată la iveală, din încăperile C. 15 şi C. 16 ale marelui edificiu (alcătuit din încăperile C. 1, C. 6. ,C. 9., C. 11. , C. 14., C. 15 şi C. 16. şi coridoarele de acces) un bogat inventar arheologic. La ediţia precedentă a campaniei de săpături, în acest perimetru, arheologii au descoperit, pe o suprafaţă extrem de mică, foarte mult material arheologic - numai din încăperea C. 16 au fost scoase la suprafaţă aproximativ 30 de opaiţe -material ceramic întreg sau întregibil, vase din sticlă şi material numismatic. Descoperirile din acest perimetru îi determină pe cercetători să creadă că edificiul ar fi funcţionat ca depozit şi ca loc în care se făcea comerţ.
O parte din bogatul şi spectaculosul material arheologic ce a fost scos la suprafaţă în urma campaniilor anterioare de săpături - cum ar fi obiectele decorate cu simboluri creştine, care atestă, printre altele, că cetatea Capidava era un punct religios important, fiind una dintre cele 16 episcopii din Scythia Minor - a fost valorificat, fiind prezentat publicului în cadrul unor expoziţii tematice.
Capidava este una dintre cetăţile ridicate în timpul împăratului Traian, în cadrul sistemului de fortificare a limesului, pe linia Dunării (secolul II). Cetatea a fost construită de detaşamentele din legiunea a V-a Macedonica şi a XI-a Claudia. După distrugerea din secolul al VI-lea, cauzată de atacurile slavilor, avarilor şi kutrigurilor, centrul militar de la Capidava s-a redus la un sfert din vechea cetate. Capidava reintră în atenţia Imperiului bizantin târziu în secolul al IX-lea, când este instalată o unitate de stratiotai (ţărani grăniceri) a căror existenţă este atestată până în secolul al XI-lea.